Corpul uman. 10 aspecte puţin ştiute (1)

Cât creşte zilnic, în medie, un fir de păr? E vreo diferenţă între o femei şi un bărbat din acest punct de vedere? Ce compoziţie are transpiraţia? De câtă apă are nevoie organismul uman? De ce femeile însărcinate au o cantitate mai mare de sânge decât restul femeilor?

1. Sudoarea are un rol important în termoliză (proces prin care organismul elimină căldura în exces). Nu de puţine ori transpiraţia este deranjantă din cauza mirosului neplăcut. Ea este practic inodoră, dar când vine în contact cu bacteriile de pe piele, capătă acel miros specific. Care este compoziţia ei chimică? Transpiraţia conţine aproape 99% apă. Ea mai conţine substanţe organice: uree (0,03%), acid lactic (0,70%), glucoză (0,04%) şi cloruri (0,20%). De asemenea, mai conţine şi săruri minerale: sodiu (0,15%), sulfaţi (0,004%).

2. Ţesutul adipos este un adevărat depozit de apă: 30% din compoziţia acestuia lui este reprezentată de apă.

3. În general, un adult sănătos, care are o activitate moderată într-un climat temperat, are nevoie de 1500-2000 ml de apă pe zi. Însă există anumite condiţii, în care această cantitate de apă trebuie să crească (climă mai caldă sau activitate fizică mai intensă). În unele stări patologice ale organismului (febră, diaree) trebuie ingerată o cantitate mai mare de apă (încă 500 de ml pe lângă cantitatea recomandată). Oamenii cu probleme renale au nevoie de o cantitate şi mai mare de apă: 3000 ml pe zi.

4.  Din oxidarea a 100 g de lipide, organismul uman obţine 107 ml de apă. Din aceeaşi cantitate de glucide se obţin 56 ml de apă. Din 100 g proteine se obţin 34 ml de apă.

5. La gravide, volumul sanguin poate creşte cu 20-30% (uneori cantitatea de sânge se poate chiar dubla) faţă de femeile care nu sunt însărcinate. Acest lucru se explică prin modificările ce au loc în organismul femeii însărcinate. Sângele este alcătuit din plasmă şi elemente figurate (celule roşii, celule albe şi trombocite), iar în organismul unei gravide au loc modificări atât la nivelul plasmei şi cât la nivelul celulelor roşii. Cantitatea plasmei creşte deoarece se reţine mai multă apă în organism şi se sintetizează (se produc) mai multe proteine plasmatice. Astfel, creşte volumul plasmei. Prolactina şi hormonul lactogenic placentar (doi hormoni care se produc la femeile gravide) au rolul de a stimula secreţia altui hormon: eritropoietina. Eritropoietina este responsabilă de producerea celulelor roşii ale sângelui, crescând astfel numărul acestora.

6. Vezica urinară este un rezervor sferoid de stocare a urinei, până aceasta este eliminată la exterior. Ea are o capacitate de 250 ml.

7.  Distribuţia volumului sanguin în diferitele părţi ale corpului diferă substanţial atunci când facem efort faţă de atunci când suntem în repaus. În repaus, distribuţia volumului sanguin se realizează astfel: 27% din totalul sângelui se află în ficat, 22% în rinichi, 20% în muşchi, 14% în creier, 6% în piele, 4% în inimă, iar restul de 7% se află distribuit în celelalte organe ale organismului. În efort, aceste procente sunt diferite: 84% din totalul volumului sanguin se află în muşchi, 4% se află în inimă, 4% în creier, 2% în ficat, 2% în piele, 1% în rinichi şi restul de 3% se află în celelalte organe. De menţionat este faptul că inima are acelaşi procent de volum sanguin atât în repaus, cât şi în efort.

8. Inima omului are 4 camere: 2 atrii şi 2 ventricule. Însă nu la toate animalele inima este împărţită aşa. Peştii, spre exemplu, au o inimă cu 2 camere. Amfibienii au inimă tricamerală. Numai mamiferele, păsările şi crocodilul au o inimă tetracamerală.

9. Celulele pot fi de două feluri: procariote şi eucariote. Celulele procariote nu au materialul genetic cuprins într-un nucleu bine definit. Acest tip de celule sunt prezente la unele bacterii şi unele alge. Celule eucariote au materialul genetic cuprins într-un nucleu clar definit. Acest tip de celule se găseşte inclusiv la om.

10. Părul femeii de pe scalp creşte mai repede decât la bărbat. În medie rata zilnică de creştere a firului de păr este de 0,37 mm, însă această lungime poate varia în funcţie de factorii endocrini ai organismului (de exemplu, hormonii).

Sursa:scientia.ro