Denumire stiintifica: Centaurea calcitrapa.
Denumire populara: maturi, ghimpe, scaiete.
Scaiul ghimpos face parte din familia compozitelor si este o planta puternica, bienala, cu tulpina dreapta. Creste sub forma unor tufe cu peri aspri, inaltimea tufei de scai ghimpos poate ajunge pana la 60 cm. Frunzele sunt spinoase si adanc crestate, impartite in lobi.
Tufa de scai ghimpos infloreste toata vara si chiar si in septembrie, florile avand culoarea rosie-roza. Pe marginea florii, de jur- imprejur, se gasesc spini. Fructele scaiului ghimpos au forma de achena. Scaiul ghimpos creste pe pasuni, pe pajisti, pe marginea drumurilor, in locuri uscate sau aflate in paragina.
Pentru uz medicinal se foloseste toata planta, recomandate fiind, insa, frunzele si florile. Din scai ghimpos se prepara infuzie, decoct, suc si vin medicinal, cel mai frecvent preparat fiind infuzia.
Indicatii terapeutice
Preparatele din scai ghimpos sunt tonice, revitalizante, diuretice. Curata organismul si, mai ales, tractul gastro-intestinal. Sunt folosite in raceli, in primul rand pentru reducerea febrei.
Intrebuintari medicinale asemanatoare are si scaiul galben (Centaurea solstitialis). Acest scai este si mai bine dotat cu spini, acestia fiind ascutiti, lungi, de culoare galbena. De altfel, toate ramificatiile tulpinii scaiului galben sunt pline de spini. Scaiul galben infloreste din iunie si pana in octombrie, fiind usor de recunoscut dupa florile galbene, inconjurate de spini. Poate fi intalnit in aceleasi locuri in care creste si scaiul ghimpos.
Adauga comentariul tau