Nasturasul (Nasturtium officinalis) sau nasturelul este o planta care creste in mod spontan in locurile cu multa umezeala. Specia are o dezvoltare vegetala pronuntata, in ciuda taliei modeste. Nasturasul, numit si nasturel sau creson de fantana, a fost lut in cultura in aproape toata Europa (mai putin in Balcani si in spatiul exsovietic). La noi, specia se procura aproape exclusiv din flora spontana, fiind utilizata ca planta condimentara, alimentara, dietetica sau medicinala.

In fitoterapie, se foloseste doar planta verde, proaspata, deoarece substantele active din nasturas se distrug prin uscare. Lastarii tineri, precum si frunzele nasturelului, se colecteaza primavara (martie - mai). Frunzele se consuma sub forma de salata sau de suc obtinut din stoarcerea plantei. In salate, nasturasul are gust placut, aromat si usor picant. Dupa unii, gustul plantei este asemanator carnii.

Proprietati terapeutice
Nasturasul poseda proprietati antiscorbutice, remineralizante, hiperparatiroidice si depurative deosebite, fiind o valoroasa planta medicinala de primavara.  Datorita acestor proprietati, nasturelul se indica in curele de primavara, in astenia de sezon, in convalescenta si in diferite boli de piele (mai ales in acnee). Planta mai prezinta efecte diuretice si afrodiziace.

Ca adjuvant, sub forma de suc sau salata, nasturelul se administreaza in caz de edem, bronsita, anorexie, staze limfatice, diabet, tetanie (spasmofilie) si calculoza urinara. Datorita glucobrasicinei, aceste preparate, poseda puternice proprietati antioxidante.

Nasturasul se comporta ca antidot pentru nicotina, fiind indicat in tabacism. Curele de primavara cu nasturas, ca si cele cu usturoita sunt deosebit de indicate fumatorilor, prin faptul ca ajuta la curatarea plamanilor si previne aparitia cancerului pulmonar. Deoarece planta stimuleaza si epureaza plamanii, ea este indicata ca supliment si in astmul bronsic. Curele cu nasturas sunt de asemenea indicate in toate formele de cancer.

Aplicat extern, sucul de nasturas franeaza caderea parului, iar sub forma de gargara se foloseste in caz de gingivita si parodontoza.

Din nasturas, in amestec cu frunzele tinere si proaspete de urzica (in parti egale) se obtine, prin stoarcere, un suc, care, aplicat extern, stopeaza caderea parului, iar administrat intern prezinta un efect depurativ deosebit.

Mod de administrare
Se indica consumul a 20-30 g de frunze sau lastari de nasturel pe zi, ca atare sau in combinatii cu alte vegetale crude, sau administrarea zilnica a unui suc obtinut din 80-160 g. parti verzi. Lichidul obtinut prin stoarcerea plantei, poate intra in combinatie cu alte sucuri naturale, sau se dilueaza cu apa cu lamaie, pana la obtinerea unui pahar de suc

Contraindicatii, reactii adverse
Nasturelul nu se va administra celor care sufera de ulcer gastric sau de nefroza si nici copiilor mai mici de 4 ani. Femeile insarcinate trebuie sa evite planta, deoarece aceasta poate produce contractii uterine.

Deoarece contine principii usor gusogene, este indicat ca nasturasul sa nu se administreze in formele severe de hipotiroidism sau in alte forme de afectiuni tiroidiene cu gusa.

Nasturelul ca planta condimentara
In scopuri condimentare, de la nasturel se folosesc frunzele tinere, fragede care se recolteaza din flora spontana primavara, inaintea infloritului sau din culturi, in orice perioada "verde" a anului, dupa planificarea recoltei de frunze. Acestea au o aroma fin-picanta, avand gustul acrisor-usor amarui. Calitatile condimentare ale nasturelului se pierd usor prin pastrare (se poate pastra cateva zile, numai in frigider), recomandandu-se utilizarea materialului cat mai proaspat. Prin uscare, planta isi pierde toate atributele aromatice.

Cu frunze de nasturel, taiate marunt se condimenteaza diferite preparate reci, mai ales cele pe baza de lapte (branza de vaci - vezi, spre exemplu, pasta tartinabila de branza cu galbenus si cu nasturel, unt, smantana). Nu se recomanda folosirea plantei pentru mancarurile preparate termic, deoarece aroma se pierde prin incalzire.

In cazul gustarilor reci, nasturelul se dovedeste a fi un condiment excelent, conferind alimentului un iz de prospetime. Este bine sa se utilizeze singura aceasta planta, in scopuri condimentare, caci combinatiile cu alte mirodenii, fie ca sunt incompatibile, fie ca-i anihileaza aroma.