3 cauze principale ale atacurilor de cord

 Atacul de cord sau infarctul miocardic reprezintă o urgență medicală, care apare ca rezultat al blocării totale ori parțiale a alimentării cu sânge și cu oxigen a miocardului, adică a mușchiului inimii. Care sunt principalele motive pentru care se poate ajunge într-o astfel de situație vei descoperi în rândurile de mai jos.

1. Ateroscleroza 

De cele mai multe ori, la baza producerii unui atac de cord stă ateroscleroza. Este vorba de un proces caracterizat prin formarea la nivelul arterelor coronare a unor depozite de grăsimi, colesterol și alte substanțe numite plăci de aterom, care vor bloca vasele de sânge și vor împiedica sângele încărcat cu oxigen de care inima are nevoie să ajungă la destinație. Dacă nu se intervine pentru eliminarea acestui blocaj, o parte a miocardului va începe să moară și se produce astfel infarctul miocardic.[2] 

Acest proces de formare a plăcilor de aterom nu se întâmplă peste noapte, ci poate dura ani întregi. Fumatul, stilul de viață sedentar, hipertensiunea arterială, diabetul, sindromul metabolic, alimentația nesănătoasă și istoricul familial sunt câțiva dintre factorii de risc pentru ateroscleroză. Din păcate, de obicei, simptomele apar abia atunci când arterele sunt atât de afectate încât nu mai pot furniza suficient sânge organelor și țesuturilor.[1] Există însă mai multe investigații la care se poate apela atunci când se suspectează existența acestei probleme, între care și angiografia coronariană sau coronarografia. Un cardiolog îți poate oferi mai multe informații despre rolul și avantajele angiografiei coronariene și prețul său. 

2. Spasmul arterelor coronare

Un atac de cord se poate produce, deși mai rar, și în absența aterosclerozei. De vină poate fi, de exemplu, spasmul coronarian, care poate bloca fluxul sangvin din arteră, chiar dacă la nivelul acesteia nu există acele acumulări de grăsimi, colesterol și alte substanțe numite plăci de aterom. Factorii de risc care pot contribui la apariția spasmului arterelor coronare includ fumatul, consumul excesiv de alcool, stresul, expunerea la temperaturi scăzute și consumul de droguri.[2]

Un astfel de spasm poate dura între 5 și 30 de minute, fără a provoca neapărat și simptome evidente. Eventual, poate apărea o durere ușoară localizată în partea stângă a pieptului, care tinde să se manifeste în perioadele de repaus, în special după miezul nopții sau dimineața devreme.[5] 

3. Disecția coronariană spontană 

Disecția coronariană spontană se referă la ruperea unuia dintre straturile arterei coronare, având ca rezultat îngustarea sau blocarea completă a vasului de sânge și întreruperea alimentării cu sânge a mușchiului inimii. Cauza sa exactă nu este cunoscută, dar, de cele mai multe ori, este depistată la femei, în special la cele care au în jur de 40 - 50 de ani. Adesea, ele nu suferă de alte probleme de sănătate și prezintă foarte puțini factori de risc pentru boli de inimă sau chiar niciunul.

Lista factorilor de risc identificați până în prezent include: stresul, activitățile fizice extreme, sindromul Marfan si sarcina (disecția coronariană spontană reprezintă cea mai des întâlnită cauză a atacului de cord în timpul sarcinii).[2][4]

Cel mai adesea, atacurile de cord se produc pe fondul aterosclerozei, adică a blocării arterelor coronare de către acele plăci de aterom. Pot avea însă și alte cauze, inclusiv de natură non-aterosclerotică, cum ar fi spasmul arterelor coronare și disecția coronariană spontană. Indiferent de cauza sa, infarctul miocardic reprezintă o urgență medicală și este esențial să se intervină cât mai repede. În caz contrar, poate fi fatal. Principalele simptome ale unui atac de cord sunt: durere localizată la nivelul pieptului, în centrul sau în partea stângă a acestuia, senzație de slăbiciune, amețeală sau leșin, însoțită eventual și de transpirații reci, durere sau disconfort la nivelul maxilarului, gâtului, spatelui, umerilor sau brațelor și dificultăți de respirație.[3] Oricând apar astfel de simptome, este important să se solicite ajutor medical de urgență.

 

Bibliografie: 

1. „Arteriosclerosis / Atherosclerosis - Symptoms and Causes”, Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/arteriosclerosis-atherosclerosis/symptoms-causes/syc-20350569. Accessed 6 Apr. 2023.
2. „Heart attack: Causes and Risk Factors”, NHLBI, NIH, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/heart-attack/causes. Accessed 6 Apr. 2023.
3. „Heart Attack Symptoms, Risk, and Recovery”, Centers for Disease Control and Prevention, 12 July 2022, www.cdc.gov/heartdisease/heart_attack.htm. Accessed 6 Apr. 2023.
4. „Coronary Artery Dissection: Not Just a Heart Attack”, American Heart Association, 4 Oct. 2016, www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/about-heart-attacks/coronary-artery-dissection-not-just-a-heart-attack. Accessed 6 Apr. 2023.
5. „Coronary Artery Spasm: Causes, Symptoms and Treatment”, Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/16900-coronary-spasm. Accessed 6 Apr. 2023.