„Există, în memoria colectivă ieşeană, un sentiment de datorie faţă de comunitatea evreiască”

* „Sentimentul este generat de momentele tragice prin care a trecut comunitatea evreiască - pogromonul de la Iaşi (1941), în urma căruia au murit 13.000 de evrei, precum şi distrugerea şi profanarea vechiului cimitir medieval al oraşului de către autorităţi în 1943. Creionarea rolului pe care comunitatea iudaică l-a avut în viaţa socială a oraşului, uneori esenţial şi ale căror efecte le simţim şi astăzi, se poate constitui într-un demers reparatoriu şi în acelaşi timp educativ, prin recursul la moştenirea/patrimoniul evreiesc”, spune Florea Ioncioaia, secretar al Asociaţiei Societatea de  Studii Istorice din România

Primul tur virtual 360 al unui cimitir israelit din România a fost inaugurat la cimitirul Evreiesc din Iaşi. Integrat pe website-ul www.comunitateaevreiloriasi.ro internauţii vor descoperi materiale video, fotografii şi texte informative despre cele mai importante monumente funerare, dar şi despre personalităţile ieşene înhumate în cimitirul Evreiesc din Iaşi. „E un patrimoniu inestimabil pe care credem că trebuie cunoscut atât de ieşeni cât şi de evreii din lumea întreagă. Acesta este cel mai vizitat cimitir de evreii veniţi din toată lumea, din diaspora românească, pentru a-şi căuta rădăcinile, să găsească mormintele străbunilor. De multe ori le este foarte greu să le găsească întrucât cimitirul are peste 20 de hectare de teren şi peste 150.000 de morminte funerare. Este cel mai mare cimitir evreiesc din România”, a spus Alina Ţiţei, coordonatoarea proiectului.

Această inaugurare este parte a proiectului "Roots and stones - jewish heritage", implementat de Asociaţia Societatea de Studii Istorice din România (SSIR), în parteneriat cu Comunitatea Evreilor Iaşi şi Uniunea Artiştilor Plastici filiala Iaşi, cu o co-finanţare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).  „Este un eveniment important pentru Comunitatea Evreiască din Iaşi, şi nu numai. În acest cimitir îşi dorm somnul de veci cei care au căzut în al Doilea Război Mondial, evrei, victimele Holocaustului, în centrul cimitirului se află gropile comune unde sunt îngropaţi în jur de 8000 de evrei. Aici este şi parcela eroilor evrei care s-au luptat în Primul Război Mondial pentru libertatea şi eliberarea României. Sunt capele unde sunt îngropaţi diverşi rabini. Acum comunitatea evreiască este mică, sunt circa 300 de membri, dar în trecut era una dintre cele mai mari comunităţi din ţară şi a avut un important rol socio-cultural. Tot aici se află înmormântat tatăl rabinului din Ştefăneşti. An de an rabinii din Israel fac pelerinaj la acest rabin, care este considerat a fi unul dintre sfinţii iudaismului, despre care se spune că face minuni chiar şi după moartea sa. Ei vin să se roage şi să se închine la acest monument”, a declarat presei Albert Lozneanu, secretarul general al Comunităţii Evreilor Iaşi.

Albert Lozneanu, a declarat că păstrarea tradiţiilor şi dezvoltarea vieţii religioase, combaterea activă a antisemitismului, promovarea culturi evreieşti şi protejarea patrimoniului sacru, construirea de noi punţi de legătură şi deschiderea faţă de exterior au fost dintotdeauna preocupări esenţiale ale Comunităţii Evreilor Iaşi.

Cimitirul evreiesc, o reflexie a istoriei şi evoluţiei Iaşului şi a oamenilor săi

Florea Ioncioaia, secretar al Asociaţiei Societatea de  Studii Istorice din România şi manager al proiectului „Roots and stones - jewish heritage”, aminteşte că Iaşul datorează comunităţii iudaice o efervescentă viaţă economică până la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, dar şi o întreagă pleiadă de artişti, savanţi şi intelectuali, care au contribuit la evoluţia culturală a oraşului. „Există, pe de altă parte, în memoria colectivă ieşeană un sentiment de datorie faţă de comunitatea evreiască, generat de momentele tragice prin care a trecut aceasta - pogromonul de la Iaşi (1941) în urma căruia au murit 13.000 de evrei, precum şi distrugerea şi profanarea vechiului cimitir medieval al oraşului de către autorităţi în 1943. Creionarea rolului pe care comunitatea iudaică l-a avut în viaţa socială a oraşului, uneori esenţial şi ale căror efecte le simţim şi astăzi, se poate constitui într-un demers reparatoriu şi în acelaşi timp educativ, prin recursul la moştenirea/patrimoniul evreiesc”, spune Florea Ioncioaia.

Inestimabil prin valoarea sa istorică şi artistică, cimitirul evreiesc reprezintă, în aceeaşi măsură ca şi cimitirul Eternitatea, care fusese inaugurat cu doar câţiva ani înainte, o reflexie a istoriei şi evoluţiei Iaşului şi a oamenilor săi.

Un cimitire vechi de două secole

Cimitirul israelit din Iaşi este vechi de peste 200 de ani. Acesta a fost introdus pe lista monumentelor istorice de importanţă naţională în decembrie 2020, fiind cel mai mare cimitir evreiesc din România. Întins pe 20 de hectare, găzduieşte în jur de 145.000 de pietre funerare, mărturie a existenţei unei vechi şi prolifice comunităţi evreieşti în oraşul Iaşi. Există dovezi că primii evrei s-au stabilit la Iaşi în jurul anilor 1400. Astfel, în vechiul cimitir medieval al târgului, distrus la ordinul mareşalului Antonescu, s-a găsit o piatră tombală datată din anul 1467, unele izvoare istorice precizând că marchează mormântul unui medic evreu, venit din Polonia. La sfârşitul secolului al XIX-lea, populaţia israelită a oraşului Iaşi era majoritară, iar vechiul cimitir medieval devenise neîncăpător. Noul cimitir, deschis în 1881 era impresionant prin rafinamentul arhitectural vizibil la poarta de la intrare şi capela mortuară ritualică. Acesta devine o oglindă a evoluţiei sociale a comunităţii mozaice şi în acelaşi timp, reflectă o evoluţie a stilurilor arhitecturale europene. Venerarea eroilor se regăseşte şi în cimitirul evreiesc din Iaşi, unde este ridicat un monument comemorativ pentru soldaţii evrei care şi-au dat viaţa în Primul Război Mondial şi monumentul funerar comemorativ, al victimelor Pogromului din 1941. Laura RADU