De ce a refuzat instanta liberarea lui Liviu Dragnea: "Nu fost interesat in mod constant in dovedirea unui comportament exemplar pe intreaga perioada executata"

 

Instanta care a respins marti, 27 aprilie, cererea de liberarea conditionata a fostului lider PSD, Liviu Dragnea, arata in motivarea deciziei ca acesta "nu fost interesat in mod constant in dovedirea unui comportament exemplar pe intreaga perioada executata" si subliniaza ca "scopul pedepsei nu poate fi atins la acest moment prin liberarea petentului".

Magistratul de la Judecatoria Sectorului 5, instanta care a respins cererea lui Liviu Dragnea, subliniaza in motivarea citata ca "liberarea conditionata nu este un drept al condamnatului, ci o vocatie a acestuia, avand un caracter facultativ, dat de posibilitatea analizarii periodice a conditiilor legale, pana la indeplinirea lor. Acordarea liberarii conditionate urmeaza unui parcurs individual al pedepsei privative de libertate, presupunand analiza intregii conduite, comportari si atitudini a inculpatului fata de pedeapsa, victima, activitatea de resocializare ori starea de recidiva".

Astfel, in cazul fostului lider PSD, instanta a retinut "ca petentul a avut in general un comportament adecvat in relatiile cu personalul unitatii, nu a stabilit relatii conflictuale cu celelalte persoane private de libertate, a fost recompensat de 8 ori si a castigat 122 zile ce ii sunt considerate ca executate in baza muncii prestate".

Insa, in ceea ce priveste motivele pentru respingerea cererii de liberare conditionata, judecatorul arata ca Dragnea a fost sanctionat si nu a participat la cursurile din penitenciar.

"Cu toate acestea, instanta retine faptul ca petentul a fost sanctionat disciplinar o data pentru o abatere disciplinara grava savarsita pe parcursul executarii pedepsei, in urma comunicarii acestuia cu mass media, fara solicitarea unui acord anterior administratiei penitenciarului (in data de 15.09.2020 ramanand definitiva), sanctiune pe care a reusit sa o ridice abia in 19.02.2021.

De altfel, analizand recompensele acordate petentului pentru comportamentul avut pe parcursul executarii pedepsei, instanta retine faptul ca acesta a primit doar 8 recompense, dintre care ultima a fost acordata in data de 19.02.2021, iar penultima in data de 14.05.2020, ceea ce atesta faptul ca petentul nu fost interesat in mod constant in dovedirea unui comportament exemplar pe intreaga perioada executata, desi reusise sa obtina 3 recompense pe parcursul anului 2019 (in lunile august, octombrie si decembrie) si alte 4 recompense in anul 2020 (in lunile ianuarie, februarie, aprilie si mai). Problemele medicale avute de petent nu ar putea fi invocate ca aparare in acest sens din moment ce acesta anterior a solicitat sa isi exercite dreptul la munca si chiar a si obtinut hotarari judecatoresti definitive prin care i s-a constatat incalcarea acestui drept in perioadele 02.07.2020-15.09.2020 si 16.09.2020-28.01.2021 (cu excluderea perioadei 12.12.2020-06.01.2021 in care petentul intr-adevar a fost internat la Penitenciarul Spital Jilava si Penitenciarul Spital Rahova).

Prin urmare, din moment ce petentul a sustinut ca era apt medical sa presteze munca, cu atat mai mult, din moment ce nici nu a putut presta munca, din motive independente de vointa sa, putea sa participe si sa se implice mai intens in cadrul activitatilor educative, moral religioase, culturale pentru obtinerea unor recompense in toata aceasta perioada 14.05.2020-19.02.2021 (cu excluderea perioadei 12.12.2020-06.01.2021 in care petentul a fost internat la Penitenciarul Spital Jilava si Penitenciarul Spital Rahova) potrivit art. 98 din Legea nr. 254/2013.

Astfel, desi petentul a participat la mai multe programe educationale in aceasta perioada, respectiv la 12, asa cum rezulta din caracterizarea penitenciarului, 7 sunt finalizate fara credite ceea ce presupune o prezenta mai mica de 75% la acestea", se arata in motivarea instantei.

Judecatorul subliniaza faptul ca fostul lider PSD a fost condamnat pentru un cumul de infractiuni.

"Instanta nu poate face abstractie nici de faptul ca petentul in prezent executa o pedeapsa rezultanta stabilita pentru un concurs de doua infractiuni pentru care i-au fost aplicate pedepsele de 2 ani, respectiv 3 ani si 6 luni inchisoare. Faptul ca potrivit dispozitiilor legale referitoare la tratamentul sanctionator al concursului de infractiuni, in urma contopirii celor doua pedepse petentul a ramas sa execute doar pedeapsa cea mai grea dintre cele doua, de 3 ani si 6 luni inchisoare, nu inseamna ca acest aspect al existentei pe numele petentului a doua condamnari penale nu trebuie sa fie avut in vedere la solutionarea prezentei cauze, chiar daca fractia de pedeapsa este implinita, asa cum ar fi fost implinita si daca ar fi fost condamnat doar pentru fapta pentru care a fost aplicata pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare. In concret, in cazul de fata, instanta apreciaza ca s-ar fi impus cu atat mai mult adoptarea unei conduite ireprosabile din partea petentului pe intreaga perioada executata", se arata in documentul citat.

In plus, magistratul arata ca atitudinea corecta a fostului politician reprezinta o normalitate ce nu trebuie rasplatita.

"In ansamblu, este evidenta atitudinea corecta a petentului, insa acest comportament reprezinta o normalitate, iar nu o situatie exceptionala. Nu constituie un element de supraevaluare faptul ca persoana condamnata a avut o atitudine decenta fata de personalul unitatii sau ca nu a avut relatii conflictuale cu ceilalti detinuti. De asemenea, prestarea de activitati lucrative in mediul carceral contribuie la mentinerea vietii cotidiene in limite rezonabile, pe langa zilele considerate ca fiind executate, prestarea de activitati lucrative este un aport benefic pe plan psihic in favoarea persoanei in cauza. De altfel, problemele medicale (...) nu reprezinta un criteriu pentru analiza cererii de liberare conditionata, penitenciarul fiind obligat sa asigure dreptul tuturor celor aflati in custodia sa la asistenta medicala.

Instanta apreciaza ca scopul pedepsei nu poate fi atins la acest moment prin liberarea petentului. Astfel, raportat la functia de exemplaritate a pedepsei, fiecare cetatean trebuie sa fie constient de consecintele la care s-ar expune in cazul incalcarii legii penale.
Eliberarea petentului din pedeapsa, prin simpla implinire a fractiei si in contextul unui comportament civilizat - normal de altfel, ar fi de natura a avea un efect total opus. Evident, o astfel de masura nu ar fi de natura a avea un efect descurajant, ba din contra, ar dovedi o lipsa de reactie din partea statului fata de cei care incalca normele legale", se mai arata in documentul citat.

Liviu Dragnea ramane in penitenciar

 

Fostul lider PSD Liviu Dragnea ramane dupa gratii. Judecatorii au respins marti, 27 aprilie, ca neintemeiata cererea de liberare conditionata formulata de acesta. Hotararea nu este definitiva si este de asteptat ca avocatii lui Liviu Dragnea sa o conteste.

Fostul lider al PSD executa la Penitenciarul Rahova o pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare.
Dragnea a fost adus in instanta, fiind audiat prin videoconferinta.

"Cred ca am stat destul in penitenciar. Va rog sa imi admiteti cererea. M-am reabilitat si cred ca pot face bine daca voi fi eliberat", le-a spus judecatorilor.

Avocatul a adaugat ca el are si o locuinta, astfel ca "nu va fi o povara pentru societate" si "poate fi integrat usor".

Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv in 27 mai 2019, de magistratii ICCJ, la trei ani si sase luni de inchisoare, cu executare, in dosarul angajarilor fictive de la DGASPC Teleorman.