Bugetul Iaşului: 48% funcţionare, 52% dezvoltare

Estimările Primăriei sunt că bugetul general consolidat va avea o valoare de 1,49 miliarde lei (1,17 miliarde lei – buget local): 570 milioane lei pentru secţiunea de funcţionare şi 607 milioane lei pentru secţiunea de dezvoltare * bugetul urmează a fi aprobat într-o şedinţă extraordinară programată pe 21 februarie

Primarul Mihai Chirica a prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, proiectul bugetului municipiului Iaşi pe acest an, precum şi principalele proiecte de investiţii. Astfel, bugetul general al municipiului Iaşi în anul 2020 este în sumă de 1.493.835.330 lei (313 milioane de euro), din care 1.178.278,40 mii lei (246,96 milioane de euro) reprezintă bugetul local, iar 315.556,93 mii lei bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii.

„Faţă de demararea dezbaterilor publice referitoare la construcţia bugetului, de acum trei săptămâni de zile, când am publicat primele cifre, lucrurile au mai evoluat, bugetul consolidat crescând până la 1,49 miliarde lei”, a spus Mihai Chirica.  Edilul-şef a mai precizat că bugetul local este fundamentat la partea de venituri în sumă de 1.151.962,27 mii lei, iar la partea de cheltuieli în sumă de 1.178.278.40 mii lei, diferenţa între acestea reprezentând excedent în sumă de 26.316,13 mii lei. Din totalul veniturilor bugetului local de 1.151.962,27 mii lei, 596.514,86 mii lei reprezintă veniturile proprii (un procent de 51,78% din total venituri), iar 555.447,41 mii lei (48.22%) sunt surse atrase.

În ceea ce priveşte bugetul local pe cheltuieli, acestea sunt în sumă de 1.178.278,40 mii lei. Secţiunii de funcţionare i-au fost alocaţi 570.707,71 mii lei (119,5 milioane de euro), ceea ce reprezintă un procent de de 48,44% din total buget, în timp ce secţiunea de dezvoltare atinge pragul de 607.570,69 mii lei (127,25 milioane de euro), reprezentând 51.56% din total buget. „Iniţial, cele două procente erau apropiate, însă după ultimele comunicări de la Guvern diferenţa a crescut în favoarea secţiunii de dezvoltare”, a mai precizat primarul.

Secţiunea de dezvoltare pentru activitatea proprie este de 133.244,75 mii lei (21,93% din secţiunea de dezvoltare şi 11,31% din total buget cheltuieli), iar pentru ordonatorii din subordine 25.537,81 mii lei (4,20% din secţiunea de dezvoltare şi 2,17% din total buget cheltuieli). În cadrul secţiunii de dezvoltare suma de 448.788,13 mii lei reprezintă proiecte cu finanţare externă nerambursabilă post-aderare FEN (73,87% din secţiunea de dezvoltare şi 38,09% din total buget cheltuieli).

Bani pentru toate domeniile importante

În buget au fost prinse sumele necesare finalizării unor proiecte deja începute sau în curs de implementare. Primarul a trecut în revistă banii care vor fi cheltuiţi în acest an pe diverse obiective de investiţii, diferenţa urmând a fi alocată pe măsură de investiţiile de apropie de final. Punctual, pentru reabilitarea Mănăstirii Frumoasa se vor cheltui 13,5 milione lei. 600.000 lei au fost alocaţi Proiectului Clean, un proiect european. „Şcoala Da” va scoate din visteria bugetului local 569.000 lei, iar Reconnect Diaspora 273.000 lei.

O sumă importantă, 28 milioane lei, a fost repartizată pentru reabilitarea sistemului de termoficare. De asemenea, pentru ridicarea grădinţei din Dacia au fost alocaţi două milioane lei (dintr-un total de 5,6 milioane lei), pentru cea din Bucium, 2 milioane lei, iar pentru Grădiniţa 13, 1,8 milioane lei. Mai primesc bani Colegiul Tehnic Gheorghe Asachi (2 milioane lei), Spitalul de Recuperare (18,6 milioane lei), Baia Turcească (10 milioane lei, investiţie care se apropie de finalizare), Palatul Braunstein (13,3 milioane lei, cu recepţia în luna septembrie), Muzeul de Istorie Naturală (6,8 milioane lei, finalizat în noiembrie). Alţi 4,6 milioane lei se duc pe proiectul Oaze de Verdeaţă, iar 5,1 milioane lei pe revitalizarea zonei C.A. Rossetti. În fine, Centrul Multifunnţional Cicoarei va consuma 3 milioane lei (3,6 milioane euro în total).

Trecând în zona investiţiilor din transport, 30 milioane lei vor fi cheltuiţi pentru schimbarea şinei de tramvai şi aducerii de mijloace de transport. Lărgirea Bulevardului Tudor Vladimirescu va consuma 15 milioane lei, iar pentru lucrările la tronsonul Dancu – Iaşi, care încep anul acesta, sunt alocaţi 25 milioane lei dintr-un total de 92 milioane lei.

În fine, 30 milioane lei se duc pe achiziţia de autobuze electrice, 176 milioane lei pentru cea de tramvaie, extinderea iluminatului costă 10 milioane lei (dintr-un total de 5,6 milioane euro), 4,6 milioane lei pentru sistemul de e-ticketing şi 1 milion de lei pentru Iaşi Velo City.

Alte alocări: 710.000 lei Poliţiei Locale, 5,3 milioane lei Spitalului Parhon, 2 milioane lei la Spitalul de Recuperare, 300.000 lei pentru Spitalul Spiridon, 1,65 milioane lei Ateneului Iaşi, 300.000 lei Direcţiei Creşe, 500.000 DAS şi 500.000 lei Muzeului Municipal.

S-a ţinut cont de toate propunerile

Investiţiile amintite mai sus sunt o parte din cele propuse de ieşeni la dezbaterile publice, cu menţiunea că toate propunerile sunt lor sunt prinse în buget. Astfel, în domeniul infrastructură, pe lângă realizarea de parcări şi pasaje rutiere, asfaltarea de străzi şi modernizarea de trotuare şi alei, ieşenii doresc îmbunătăţirea sistemului de canalizare, realizarea unei străzi cu minim două benzi pe sens către Aeroport, accesabilizarea trecerilor de pietoni şi a scărilor de bloc şi refacerea faţadelor de bloc. La capitolul propunerilor de fluidizare a circulaţiei au fost menţionate achiziţia de tramvaie moderne, crearea de benzi speciale pentru mijloacele de transport în comun, crearea / îmbunătăţirea infrastructurii de transport alternativ, impunerea de taxe pentru maşinile care au norme de poluare sub Euro 4, stimularea companiilor pentru a încuraja angajaţii să utilizeze transportul în comun, deschiderea traficului rutier la bariera Nicolina, conectarea rutieră a cartierelor Dacia şi Păcurari, precum şi achiziţionarea de minibuze pentru deservirea traseelor mai puţin solicitate şi a Zonei Metropolitane.

La capitolul mediu ieşenii au propus plantarea de copaci, montarea mai multor coşuri de gunoi, achiziţionare maşini noi de intervenţie la regiile din subordine, montarea de panouri fotovoltaice şi becuri mai prietenoase cu mediul, crearea de noi parcuri sau plantarea de arbori de-a lungul luncii Bahluiului. Cele mai importante menţiuni de la secţiunea sport au fost realizarea a trei obiective la nivel european: un stadion, o sală polivalentă şi un bazin olimpic.

În privinţa domeniilor educaţie şi sănătate ieşenii au menţionat realizarea de noi creşe şi grădiniţe, integrarea copiilor cu nevoi speciale în şcolile de masă,  înfiinţarea centrelor pluridisciplinare (juridic, medical, psihologic, asistent social) de consiliere familială şi oferirea de mese calde copiilor fără posibilităţi financiare, precum şi realizarea unui spital municipal.

Pentru o mai mare siguranţă a cetăţenilor au fost propuse măsuri precum luarea de măsuri mai ferme împotriva cerşetoriei, realizarea de campanii de sterilizări gratuite a câinilor cu stăpân fără pedigree, iluminarea puternică a tuturor trecerilor de pietoni, creşterea numărului de poliţişti locali în zona pieţelor sau implementarea unor măsuri pentru punerea în siguranţă a pietonilor (în zonele intens circulate).

Alte propuneri făcute de ieşeni privesc construirea unei autogări, realizarea unei săli de spectacole cu o capacitate mare, demolarea blocului M2, eliberarea şi modernizarea caselor - problemă din zona centrală, achiziţia terenurilor din zonele dintre blocuri şi a halelor vechi şi transformarea în parcuri sau în alte obiective de interes public, o mai bună organizare a centrului oraşului ca loc de distracţie în weekend, extinderea zonei pietonale pe strada Cuza Vodă şi reabilitarea clădirilor din acea zonă, realizarea unui Aqua Park, interzicerea publicităţii stradale (măcar în zona centrală) şi implementarea unui sistem de transport rapid (tren metropolitan). Tudor DAMASCHIN