Avertisment dinspre BNR: „Nu mai avem niciun glonț!”

Un mesaj care zguduie din temelii imaginea stabilității economice vine din chiar inima sistemului financiar: România ar fi ajuns într-un punct critic, cu rezerve epuizate și fără spațiu real de manevră în fața unei noi crize globale. Declarațiile lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, nu lasă loc de interpretări: statul a consumat inclusiv fondurile destinate situațiilor de urgență, iar acum se confruntă cu o realitate periculoasă – lipsa totală de muniție financiară într-un moment în care tensiunile internaționale cresc.

În mod normal, Fondul de rezervă al Guvernului este „plasa de siguranță” a economiei – un instrument destinat exclusiv momentelor de criză.

Dar, potrivit oficialului, acesta a fost folosit pentru cheltuieli fără prioritate, iar rezultatul este devastator:

România nu mai are resurse pentru a amortiza șocuri externe, iar criza din Golf, care deja afectează piețele energetice și financiare, găsește statul român vulnerabil. „Nu mai avem niciun glonț” – o formulare dură, dar care descrie perfect situația.

Problema nu a apărut peste noapte. Este rezultatul unui traseu economic riscant. După 2017, disciplina bugetară a fost abandonată treptat, pandemia și criza energetică au dus la creșteri masive de cheltuieli, în loc de corecții, statul a continuat să pompeze bani în economie. Apogeul: anul 2024, cu un deficit de 9,3% din PIB. Iar asta într-un an fără criză majoră.

Imaginea devine și mai clarădacă aducem în prim-plan faptul că România are simultan deficit bugetar mare și deficit de cont curent ridicat. Cu alte cuvinte: cheltuim mai mult decât producem și compensăm prin împrumuturi.

Această strategie a funcționat temporar. Dar, avertizează oficialul, se apropie de limită.

Efectele sunt deja vizibile și apasă greu pe buget: dobânzile la datoria publică ajung la 3% din PIB, depășesc cheltuielile pentru întreg sistemul de educație. Statul plătește tot mai mult doar pentru a-și menține datoria în viață. Iar acest cost nu dispare – crește.

Cel mai mare risc nu este prezentul, ci momentul în care finanțarea se oprește. „Vine ziua în care nu mai primești bani” - acesta este scenariul care planează asupra economiei. În acea zi, investitorii devin reticenți, dobânzile cresc, accesul la finanțare se restrânge. Iar atunci, ajustarea devine brutală.

Pe termen mediu, o nouă presiune amenință echilibrul fragil, Este vorba de pensionarea generației „decrețeilor”, care presupune mai puțini angajați, mai mulți pensionari, presiune uriașă pe sistemul public. Un dezechilibru care va testa limitele bugetului.

În acest context, soluțiile nu mai sunt opționale. Ele țin de reducerea deficitului, de un control strict al cheltuielilor și de o posibilă reorganizare administrativ-teritorială. Măsuri dificile, cu impact social, dar considerate inevitabile.

Pe acest fundal tensionat, instabilitatea politică devine un risc major. O criză politică ar putea declanșa imediat o criză economică severă.

Avertismentul dinspre BNR este clar: economia nu mai are amortizoare. România a intrat într-o zonă în care greșelile nu mai pot fi corectate ușor.