Perle ale elevilor la simularea de la Evaluarea Națională 2025

 Peste 50% dintre elevii de clasa a opta nu știu cu câți de "i" se scrie în cuvântul "copii", în funcție de context, și adesea plasează cratimele și celelalte semne de punctuație fără nicio logică.

Corectarea digitală le-a oferit celor din Ministerul Educației posibilitatea de a realiza o analiză detaliată a greșelilor, pe fiecare cerință, la proba de limbă română din simularea națională .

De asemenea, autorii subiectelor au folosit un limbaj sofisticat, generând o mulțime de „perle” în lucrările elevilor.

Aceștia au formulat mai multe cerințe bazate pe poezia lui Lucian Blaga. Termenul „blagian”, care înseamnă „al lui Blaga” și care apare într-un exercițiu, i-a surprins cu totul pe elevi.

Perle ale elevilor la simularea națională la limba română

„Nu știu, nu ne-a predat ce e un text blagian.”

„În textul belgian ne dă peste cap emoția căsătoririi cu un copac.”

”Poezia e despre Paște. În mintea poetului, albinele sunt responsabile de înviere, pe care o amestecă cu miere și cu ceară de lumânări.”

”Rima din prima strofă e încrucită.”

”Măsura primelor două versuri este de șapte cuvinte și o cratimă.”

”Poezia ne prezintă un copac care doarme într-o stare dumnezeiască și nu se lasă sculat din ia.”

”Arborele plânge niște muguri, iar autorul se ia de soare, că de ce l-a supărat?” 

Peste 58.000 de copii au obținut note sub 5 la limba română, cu 15.000 mai mulți decât în 2024, ceea ce indică o scădere bruscă și semnificativă a calității învățării.

42% dintre elevi nu au reușit să scrie cele 150 de cuvinte cerute la ultimul subiect.

53% au greșit la subiectul de gramatică, inclusiv la ortogramele „ia-ți”/„i-ați” și la întrebarea despre câți de i se potrivesc la „ia-ți copiii”.

85% nu au reușit să-și exprime coerent opinia pe tema „Odată ce ai făcut o alegere, îți păstrezi opțiunea?”

„Exprimarea este catastrofală! La toate, deci nu este vorba numai de eseul de literatură. Ei nu știu ce este un articol, ce e o desinență, nu înțeleg flexiunea cazurilor. Și atunci fie dublează i-urile, fie nu pun câte trebuie. Nu sunt obișnuiți să gândească nici în analogii, nici în reguli. Ei sunt o generație care refuză să învețe teoria”, a declarat, pentru sursa citată, Adina Papazi, profesor de limba română.