Educația iese în stradă! Studenții și profesorii pornesc spre Cotroceni

Un nou val de tensiune socială se pregătește să explodeze în România, iar de această dată miza este una uriașă: viitorul educației. Cadre didactice, studenți și organizații academice anunță o mobilizare fără precedent miercuri, 25 februarie 2026, când protestatarii vor ieși în fața Palatul Cotroceni pentru a denunța ceea ce numesc „politici sistematice de subfinanțare” care ar putea împinge universitățile românești într-o criză profundă.

Inițiativa este susținută oficial de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), federația care reprezintă de peste două decenii vocea studenților la nivel național și care avertizează că România riscă să intre într-un declin educațional greu de reversat.

România, ultimul loc în Europa — și totuși se taie din educație

Argumentul central al protestului este unul alarmant: România are doar 23,2% tineri cu studii superioare în categoria 25–34 de ani, aproape la jumătate față de media Uniunii Europene, care depășește 44%.

În locul unor investiții accelerate pentru recuperarea decalajului, studenții acuză exact opusul — discuții despre reducerea finanțării universităților și diminuarea cifrei de școlarizare. „Nu vorbim doar despre bani, ci despre direcția în care merge țara”, transmit reprezentanții studenților, avertizând că orice reducere a accesului la studii universitare va duce inevitabil la scăderea nivelului de calificare al forței de muncă.

Nemulțumirea nu a apărut peste noapte. Protestatarii spun că ultimul an a adus o serie de decizii considerate devastatoare pentru viața studențească: limitarea reducerii de 90% la transportul feroviar doar pe ruta domiciliu–centru universitar, reducerea drastică a fondului de burse prin Legea 141/2025, eliminarea burselor pentru studenții la taxă, scurtarea perioadei de acordare a burselor, întârzieri în distribuirea fondurilor europene destinate sprijinului social.

Economia bugetară obținută, spun studenții, ar fi infimă raportat la impactul social: aproximativ 14 milioane de lei - o fracțiune aproape invizibilă din bugetul general al statului.

Potrivit analizelor ANOSR, coșul minim lunar al unui student depășește deja pragul de 2.000 lei. În paralel, universitățile încep să majoreze taxele de școlarizare, presate de propriile constrângeri financiare. Studenții avertizează că reducerea finanțării publice va transfera inevitabil povara asupra lor, transformând educația superioară într-un privilegiu și nu într-un drept accesibil.

Manifestația anunțată în fața Palatului Cotroceni nu este doar un protest sindical sau studențesc. Este, spun organizatorii, un semnal de alarmă adresat întregii clase politice.

Într-un context tensionat, în care postul de ministru al Educației rămâne neocupat, lipsa unei direcții clare amplifică sentimentul de incertitudine din universități.

Pentru marile centre universitare, inclusiv Iași - oraș unde zeci de mii de studenți susțin economia locală - orice reducere a finanțării înseamnă mai puțini studenți, mai puține locuri în cămine, mai puțină cercetare și un impact direct asupra întregului ecosistem economic.

Dacă avertismentele studenților se confirmă, protestul de miercuri ar putea marca începutul celui mai amplu conflict social din educație după crizele din ultimul deceniu. Carmen DEACONU