INCHIDE

Cine ajunge cel mai des victimă în fraude cu investiții online și ce detalii ies la iveală

Cine ajunge cel mai des victimă în fraude cu investiții online și ce detalii ies la iveală



Pensionarii reprezintă 40,5% dintre victimele fraudelor online cu investiții în acțiuni și criptomonede, potrivit datelor analizate pentru primele nouă luni din 2026. Prejudiciile raportate depășesc 73,6 milioane de lei și ajung la aproximativ 8,5 milioane de euro în cazurile cu plăți făcute în euro.




O ofertă de investiții primită pe internet poate părea, la început, o oportunitate bună de câștig. Pentru mulți români însă, aceste promisiuni s-au transformat în bani pierduți și plângeri depuse la poliție. Cei mai afectați sunt vârstnicii, în special pensionarii, care apar cel mai des în statisticile legate de fraudele cu investiții.


Escrocii vin cu promisiuni legate de acțiuni sau criptomonede și îi conving pe oameni să trimită bani către persoane sau platforme care pretind că oferă servicii de investiții. În realitate, victimele rămân fără sumele transferate. Datele analizate arată că problema nu îi vizează doar pe cei fără experiență digitală.




Profilul victimelor ascunde detalii mai puțin știute


În primele nouă luni din 2026 au fost analizate 1.624 de plângeri înregistrate la nivel național. Victimele provin din categorii de vârstă foarte diferite, de la adolescenți de 16 ani până la persoane de 93 de ani. Totuși, cele mai multe cazuri sunt în rândul persoanelor în vârstă.


Pensionarii reprezintă 40,5% dintre victime, fiind cea mai mare categorie identificată. Persoanele care lucrează urmează îndeaproape, cu 38,9% din totalul cazurilor. Situația este diferită față de aceeași perioadă din 2024, când angajații erau cei mai mulți printre victime, iar pensionarii se aflau pe locul următor.


Față de primele nouă luni din 2024, numărul angajaților care au căzut victime acestor fraude a scăzut cu 59,4%. Pentru pensionari, scăderea a fost de 48,4%. Chiar și așa, pensionarii rămân categoria care apare cel mai des în plângerile analizate pentru 2026.


Majoritatea victimelor, adică 64,1%, aveau între 46 și 75 de ani. Persoanele cu studii medii, aflate în grupa de vârstă 66-75 de ani, au fost cel mai des vizate. Infractorii se orientează spre oameni care pot avea economii și care pot fi convinși prin mesaje ce par credibile.




Detalii neștiute despre educație și mediul din care provin victimele


Un aspect important este că nivelul de educație nu oferă protecție sigură împotriva acestor fraude. Aproximativ 50,7% dintre victime aveau cel mult studii medii. În același timp, 34,9% aveau studii superioare, ceea ce arată că metoda folosită de escroci poate păcăli oameni cu pregătiri diferite.


Fraudele nu se bazează doar pe lipsa de informare. De multe ori, escrocii profită de presiune, promisiuni de profit și de aparența unor platforme sau persoane care par serioase. Victima este încurajată să trimită bani, apoi este purtată mai departe cu explicații despre câștiguri, taxe sau pași pentru retragere.


Mediul urban ascunde cele mai multe cazuri


Datele arată că 79% dintre victime, adică 1.278 de persoane, provin din orașe. Acest lucru poate avea legătură cu accesul mai mare la internet și la servicii online, dar analiza nu explică separat această diferență. Cert este că fraudele apar mai ales în orașe, unde oamenii folosesc mai des plăți și platforme digitale.




Sumele pierdute ascund povești greu de suportat


Prejudiciile raportate sunt semnificative. În 1.346 de cazuri, victimele au plătit în lei, iar valoarea totală a pierderilor a depășit 73,6 milioane de lei. În alte 260 de situații, plățile s-au făcut în euro, iar prejudiciul total a fost de aproximativ 8,5 milioane de euro.


Aceste sume se referă doar la plângerile analizate pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2026. Ele nu includ toate fraudele online din România. Pot exista și persoane care nu au depus plângere sau cazuri care nu au fost incluse în analiză.


Dincolo de cifre, fiecare caz înseamnă bani strânși cu greu și pierduți în urma unor promisiuni false. Pentru pensionari, astfel de pierderi sunt și mai greu de suportat, mai ales dacă provin din economii personale. Fraudele cu investiții nu afectează doar conturile, ci și încrederea oamenilor în mediul online.




Metodele folosite de escroci se schimbă rapid


Modul de lucru al infractorilor s-a modificat în ultimii doi ani. În 2026, în 80,5% dintre cazurile analizate, victimelor li s-a cerut să trimită bani, sub pretextul unor investiții. În 2024, metoda principală era instalarea unor aplicații, folosită în 66,05% dintre situații.


Cele mai multe escrocherii din 2026 au pornit de la promisiuni privind investițiile în acțiuni. În 872 de cazuri, adică 53,7% din totalul plângerilor, victimelor li s-a spus că banii vor fi investiți în acțiuni. Criptomonedele au fost folosite ca pretext în 385 de cazuri, adică 23,7% din total.


Schema este simplă la prima vedere, dar eficientă. Oamenii sunt convinși că pot obține câștiguri, trimit bani și apoi pierd controlul asupra sumelor. În multe cazuri, promisiunea unei investiții profitabile e suficientă pentru ca victima să facă primul transfer.



  • Victimele sunt abordate cu promisiuni legate de acțiuni sau criptomonede.

  • Li se cere să trimită bani către persoane sau platforme prezentate ca fiind de investiții.

  • În multe situații, metoda nu mai începe cu instalarea unei aplicații, ci cu transferul direct de bani.




Ce urmează după aceste fraude


Analiza a fost realizată pentru a contura profilul victimelor fraudelor online cu investiții și pentru a identifica principalele metode folosite de infractori. Au fost luate în calcul plângeri din București și din toate județele țării.


Campaniile de informare a populației vor continua, cu accent pe metodele noi de înșelăciune. În paralel, autoritățile desfășoară acțiuni operative și investigații pentru identificarea autorilor. Scopul este ca cei implicați în astfel de fraude să fie trași la răspundere.


Pentru cei care primesc oferte de investiții online, prudența rămâne esențială. Promisiunile de câștig rapid, cererile de transfer direct și presiunea de a lua o decizie pe loc sunt semne care trebuie tratate cu atenție. Cazurile analizate arată clar că oricine poate fi vizat, dar pensionarii sunt, în prezent, cei mai expuși.