Zillennials între două realități și experiențe care îi diferențiază
Persoanele născute între 1993 și 1998 au copilărit fără smartphone, dar au ajuns la maturitate într-o lume dominată de internet, rețele sociale, muncă online și inteligență artificială.
Cei născuți între 1993 și 1998 au crescut într-o perioadă de schimbare rapidă, iar acest lucru se vede în felul în care se raportează la tehnologie, muncă și viața de zi cu zi. Copilăria lor a fost marcată de telefoane folosite doar pentru apeluri și mesaje, nu pentru aplicații, notificări sau internet non-stop.
Odată ajunși la adolescență și la începutul vieții de adult, au intrat într-o lume conectată continuu. Smartphone-ul a devenit nelipsit, rețelele sociale au schimbat modul de comunicare, iar munca și învățarea s-au mutat tot mai mult în online.
O generație între două lumi
Specialiștii folosesc termenul „Zillennials” pentru a descrie persoanele aflate la granița dintre Millennials și Generația Z. Este o generație de tranziție, care nu se regăsește complet în niciuna dintre cele două categorii.
Elodie Gentina, profesoară la IESEG School of Management din Lille, Franța, spune că această categorie de vârstă are o poziție aparte. Cei născuți între 1993 și 1998 pot compara direct două moduri de viață: unul mai puțin dependent de ecrane și altul în care tehnologia este prezentă peste tot.
În copilăria lor, plictiseala nu era alungată imediat cu telefonul. Mulți petreceau timp afară, se uitau la filme pe DVD și foloseau primele telefoane mobile fără internet. Pentru ei, aceste lucruri nu sunt doar povești, ci amintiri clare.
Mai târziu, rețelele sociale au devenit tot mai importante chiar în anii adolescenței. Asta a schimbat modul în care comunicau, își făceau prieteni și își imaginau viitorul. Adaptarea la noul ritm digital a venit din mers, fără prea mult timp de gândire.
Copilărie cu joacă afară, maturitate cu tehnologie la îndemână
Un aspect esențial este că această generație nu a fost complet străină de tehnologie, dar nici nu s-a născut într-o lume deja dominată de smartphone-uri. Au crescut într-o perioadă în care internetul exista, dar nu era prezent la fiecare pas.
Astăzi, aceiași oameni muncesc online, folosesc aplicații pentru aproape orice și se întâlnesc des cu instrumente bazate pe inteligență artificială. Pentru ei, tehnologia este firească, dar schimbarea prin care au trecut rămâne ușor de remarcat.
Așa se explică una dintre trăsăturile lor: pot înțelege cu ușurință două generații diferite. Pe de o parte, au valori apropiate de Millennials. Pe de altă parte, împărtășesc așteptări similare cu Generația Z, mai ales în ceea ce privește flexibilitatea și echilibrul viață-muncă.
- Au copilărit fără smartphone folosit zilnic.
- Au asistat la apariția rețelelor sociale în adolescență.
- Au intrat în viața adultă într-o lume digitalizată.
- Pot compara experiențe de viață foarte diferite.
Formarea între crize și schimbări
Experiențele acestei generații nu țin doar de apariția internetului sau a telefoanelor inteligente. Anii lor de formare au coincis și cu evenimente care au schimbat percepția despre siguranță, stabilitate și viitor.
Criza financiară din 2008, atacurile teroriste din Europa, schimbările climatice, pandemia și dezvoltarea inteligenței artificiale au apărut în momente cheie din viața lor. Unele evenimente i-au prins la școală, altele la facultate sau la început de carieră.
Pandemia din 2020 a fost un moment important pentru mulți. Unii erau studenți, alții abia își începeau cariera sau încercau să obțină stabilitate la locul de muncă. Pentru o generație deja în tranziție, această perioadă a adus și mai multă incertitudine.
Gentina consideră că experiențele din anii de formare pot influența pe termen lung modul în care oamenii se raportează la succes, siguranță și viitor. Totuși, nu toți cei născuți în aceeași perioadă gândesc sau reacționează la fel.
Ce se schimbă în modul de a privi munca
O diferență clară la Zillennials este modul în care privesc cariera. Își doresc să avanseze și să aibă stabilitate financiară, dar nu mai acceptă ușor ideea că viața personală trebuie să fie mereu pe locul doi.
Au crescut cu ideea că succesul profesional e esențial. În același timp, au prins și perioada în care discuțiile despre sănătate mintală, epuizare și limite personale au devenit tot mai prezente.
De aici apare o tensiune ușor de înțeles. Vor rezultate bune și siguranță, dar nu cu orice preț. Pentru ei, echilibrul între muncă și viața personală contează mai mult decât pentru generațiile care au pus mereu cariera pe primul loc.
Etichetele nu spun totul
Nu toți specialiștii sunt de acord că împărțirea oamenilor în categorii generaționale foarte înguste e mereu utilă. Philip Cohen, profesor de sociologie la Universitatea din Maryland, a criticat folosirea excesivă a acestor etichete, pe care le consideră uneori mai apropiate de marketing decât de cercetarea științifică.
Chiar și Gentina atrage atenția că granițele rigide între persoane născute la doar câțiva ani distanță pot crea diferențe artificiale. Anul nașterii nu stabilește automat personalitatea, valorile sau comportamentul unei persoane.
O perspectivă care aduce împreună două lumi
Chiar dacă termenul „Zillennials” nu explică totul, el poate ajuta la înțelegerea unei experiențe comune. E vorba despre oamenii care au trecut de la o copilărie mai degrabă offline la o viață adultă conectată aproape tot timpul.
Pentru această generație, tehnologia nu e nici ceva complet nou, nici ceva ce a existat mereu. Au trăit ambele realități și s-au adaptat rapid, pe măsură ce lumea s-a schimbat.
Această experiență dublă le oferă o perspectivă aparte. Pot înțelege atât ritmul unei copilării fără internet la orice oră, cât și avantajele unei vieți în care informația, munca și comunicarea sunt mereu la îndemână.
În anii următori, modul în care acești oameni aleg să muncească, să folosească tehnologia și să își organizeze viața poate spune multe despre schimbările dintre generații. Nu sunt toți la fel, dar au în comun o trecere rară: au crescut într-o lume și au ajuns adulți în alta.