Ovideniile. Sărbătoarea Luminii
* sâmbătă, 21 noiembrie 2026, creștinii ortodocși sărbătoresc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, cunoscută în tradiția populară drept Ovidenia sau Vovidenia * numită și Sărbătoarea Luminii, ziua păstrează credințe despre cerurile care se deschid, lumânările aprinse pentru cei plecați dintre noi și semnele care ar prevesti vremea iernii * este prima mare sărbătoare din Postul Crăciunului, cu dezlegare la pește
În calendarul popular românesc, Ovidenia marchează granița dintre toamnă și iarnă. Este ziua în care lumina capătă o semnificație aparte, iar focul, candela și lumânarea devin simboluri ale protecției și ale legăturii dintre cei vii și cei morți. În satele Moldovei, asemenea altor regiuni ale țării, tradițiile religioase s-au împletit de-a lungul timpului cu superstiții și ritualuri moștenite din generație în generație.
Sărbătoarea amintește de momentul în care Fecioara Maria, în vârstă de trei ani, a fost dusă de părinții săi, Ioachim și Ana, la Templul din Ierusalim, pentru a fi închinată lui Dumnezeu. Evenimentul este consemnat în Sfânta Tradiție, nu în Evangheliile canonice, iar Biserica îl cinstește ca pe unul dintre marile praznice închinate Maicii Domnului.
Lumânări pentru sufletele celor plecați fără lumină
Unul dintre cele mai vechi obiceiuri ale Ovideniei este aprinderea lumânărilor pentru morți. În credința populară, lumina oferită în această zi îi însoțește pe cei care au murit fără lumânare la căpătâi, pe cei înecați sau pe cei rămași fără pomenire.
În unele comunități rurale se împărțeau lumânări și pomeni, iar gestul era cunoscut drept dăruirea „luminii de veci”. Ovidenia era considerată și o sărbătoare a vederii. Se credea că oamenii care respectau ziua și evitau muncile grele puteau fi feriți de bolile ochilor. În unele zone, cei cu probleme de vedere vegheau lângă un vas cu apă și o lumânare aprinsă, într-un ritual căruia i se atribuiau puteri vindecătoare.
Noaptea în care cerurile se deschid
Ovidenia este înconjurată de credințe spectaculoase. Potrivit tradiției populare, în noaptea dinspre 21 noiembrie cerurile se deschid, animalele pot vorbi, iar oamenii cu sufletul curat ar putea înțelege tainele lumii. Se mai spunea că, odată cu lăsarea întunericului, flăcări albăstrui ar arăta locurile unde sunt ascunse comori. În gospodării, candela era păstrată aprinsă, iar focul simboliza apărarea casei de rău. În calendarul popular, sărbătoarea este asociată și cu Filip cel Șchiop, protector al turmelor împotriva lupilor. Oamenii evitau anumite munci gospodărești, în speranța că animalele și gospodăriile vor fi ferite de primejdii.
Cum va fi iarna, după semnele Ovideniei
Pentru țărani, ziua de 21 noiembrie avea și rol de calendar meteorologic. Vremea era urmărită cu atenție, fiind considerată un semn pentru lunile următoare.
Se credea că o zi însorită anunță o vară secetoasă, ninsoarea prevestește o iarnă grea, iar temperaturile blânde ar putea indica un an favorabil gospodăriilor. Tot de Ovidenie, se pregătea covașa, un aliment tradițional din mălai și făină, oferit de pomană și asociat cu protejarea gospodăriei.
Prima dezlegare la pește din Postul Crăciunului
Dincolo de obiceiurile populare, 21 noiembrie rămâne o sărbătoare importantă a Bisericii Ortodoxe. Credincioșii participă la Sfânta Liturghie, se roagă Maicii Domnului și îi pomenesc pe cei adormiți. Potrivit calendarului oficial al Patriarhiei Române, sâmbătă, 21 noiembrie 2026, este dezlegare la pește, prima din Postul Crăciunului din acest an.
În tradiția satului, Ovidenia a rămas astfel mai mult decât o dată religioasă: o sărbătoare a luminii, a memoriei și a trecerii spre iarnă, în care credința creștină și vechile obiceiuri populare coexistă, fără a avea întotdeauna aceeași semnificație.
Maura ANGHEL