INCHIDE

Bisericile de lemn din Iași mor cu acte în regulă

Bisericile de lemn din Iași mor cu acte în regulă

* 35 de biserici de lemn, unele vechi de peste 200 de ani, milioane de lei împărțite la nivel național și sate care abia își mai întrețin lăcașurile de cult * în județul Iași, salvarea patrimoniului rural a devenit o cursă între degradare, costuri și birocrație

La Dobrovăț, degradarea unei biserici de lemn a ajuns pe masa specialiștilor în septembrie 2026. La Șcheia, problemele de stabilitate ale unei alte biserici fuseseră semnalate încă din 2008. Două cazuri, la aproape două decenii distanță, și aceeași întrebare: cât poate rezista o construcție veche până când statul, proprietarul și finanțatorii reușesc să o salveze? În județul Iași, patrimoniul religios al satelor se confruntă cu un paradox dureros: monumentele sunt protejate prin lege, dar protecția nu aduce automat și banii necesari reparațiilor.

35 de biserici de lemn

Județul Iași are 35 de biserici de lemn clasate ca monumente istorice, potrivit inventarului prezentat de specialiștii patrimoniului local. Unele au traversat două sau trei secole, păstrând tehnici de construcție, sculpturi și elemente arhitecturale dispărute din gospodăriile țărănești. Dar vechimea nu le protejează de apă, mucegai, insecte sau de greutatea zăpezii.

Un caz concret apare chiar în documentele Direcției Județene pentru Cultură Iași. În eptembrie, a fost analizată o înștiințare privind degradarea și necesitatea unei intervenții urgente la biserica de lemn „Sfântul Pantelimon” din Dobrovăț, . Solicitarea a venit din partea Parohiei Pahomia Dobrovăț, prin preotul Marius Iacobuțe.

La Șcheia, problemele erau cunoscute încă din 2008

La biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” din Șcheia, un studiu realizat în 2008 de arhitectul Smaranda Gâlea semnala înclinarea fundației de piatră, igrasie și probleme de stabilitate. Erau degradări pentru care specialistul recomanda intervenții urgente. Istoricul construcției consemnează restaurări în 1912 și 1934, iar ultimele reparații capitale menționate într-un reportaj din 2012 datau din 1969. Asta însemna deja peste patru decenii fără o nouă reparație capitală documentată la momentul respectiv. O grindă afectată, o învelitoare prin care intră apa sau o fundație instabilă nu așteaptă următoarea sesiune de finanțare.

6,5 milioane de lei pentru o țară întreagă. Banii nu ajung

Cifrele finanțării arată dimensiunea problemei. În prima sesiune din 2026, Institutul Național al Patrimoniului a pus la dispoziție 6,5 milioane de lei pentru intervenții urgente și proiectare, la nivel național. Din această sumă, 3,5 milioane au fost alocate intervențiilor urgente, 2,25 milioane proiectării, iar 750.000 de lei au fost rezervate contestațiilor.

Plafonul a fost de 500.000 de lei pentru o intervenție urgentă și 250.000 de lei pentru documentația unui proiect. Beneficiarul trebuia să asigure și o contribuție financiară de minimum 10%, conform condițiilor apelului.

Pentru o parohie fără venituri consistente, chiar și această contribuție poate reprezenta un obstacol. Iar sumele totale sunt modeste în raport cu nevoile patrimoniului național.

Între termopan, tablă și legea monumentelor

În Șcheia, Dagâța, Țibănești sau Scobinți, întreținerea unui monument istoric nu poate fi redusă la o colectă duminicală. În Parlament se află proiectul L631/2026, care propune un registru național al bisericilor de lemn, evaluarea riscurilor și planuri individuale de protecție. Inițiativa este încă în procedură legislativă.  Pentru Iași, urgența nu este doar adoptarea unei noi legi, ci stabilirea numărului monumentelor aflate efectiv în pericol, a costurilor de salvare și a surselor de finanțare. Până atunci, o parte din istoria Moldovei rămâne dependentă de bugetele unor comunități rurale tot mai fragile. Lemnul poate rezista sute de ani. Nu însă la nesfârșit, fără întreținere.

Teona SOARE