CET-ul trebuie ținut în viață, iar nota de plată pentru căldură se umflă!
Primăria Iași bagă mâna adânc în buzunarul creditelor pentru a ține caloriferele calde în această iarnă. Consiliul Local a aprobat un împrumut de 160 de milioane de lei, bani destinați achiziției în avans a gazului metan necesar funcționării centralei CET. O nouă injecție financiară masivă pentru sistemul centralizat de termoficare, care continuă să depindă de finanțări consistente pentru a-și asigura funcționarea.
Proiectul a trecut cu majoritate simplă, însă ședința a fost temporar blocată de amendamentele liberalilor, care au cerut un audit complet la CET Iași. Consilierii PNL vor să afle ce se întâmplă în interiorul companiei: situația tehnică și financiară, numărul real de angajați, încasările și evidența abonaților. Mai mult, aceștia propun ca subvențiile pentru încălzire să fie acordate pe viitor exclusiv persoanelor defavorizate.
Primarul Mihai Chirica susține că împrumutul din acest an este mai mic decât cel contractat anterior și că municipalitatea rămâne într-o zonă de îndatorare controlată. În 2025, Iașul a utilizat 175 de milioane de lei dintr-o linie de credit de 190 de milioane, iar acum încearcă să limiteze finanțarea la 160 de milioane.
Edilul invocă explozia prețurilor combustibililor, despre care afirmă că s-au dublat față de anul trecut, și spune că împrumutul ar urma să fie rambursat în șase-șapte ani. Gradul total de îndatorare al municipiului, incluzând toate creditele, ar rămâne sub 10% din capacitatea de plată.
În paralel, Primăria promite investiții și modernizarea CET-ului 1, cu speranțe pentru intervenții ulterioare și la CET 2, astfel încât sistemul să arate diferit în următorii doi-trei ani.
22.000 de apartamente, 69 de unități de învățământ, 12 spitale și cinci universități de stat depind de sistemul centralizat de termoficare.
160 de milioane de lei pentru gaz, credite pentru supraviețuirea CET-ului, audit cerut de liberali și promisiuni de modernizare. Iașul își cumpără, practic, căldura pentru iarnă cu bani împrumutați, iar întrebarea care rămâne este cât va mai costa această dependență și cine va suporta nota de plată în anii următori.
Carmen DEACONU