INCHIDE

Schimbări neașteptate în consumul și producția de energie din România

Schimbări neașteptate în consumul și producția de energie din România

Consumul final de energie electrică a scăzut cu 4,1% în primele nouă luni ale anului 2026, față de perioada similară din 2025, ajungând la 35,718 miliarde kWh.

România a folosit mai puțină energie electrică în perioada ianuarie-septembrie 2026, cea mai mare reducere fiind la populație. Scăderea se vede și în economie și la iluminatul public, dar diferențele nu sunt la fel de mari peste tot. În același timp, producția totală de energie electrică a crescut ușor, iar energia solară și cea eoliană au avut rezultate mai bune față de anul trecut.

Consumul merge într-o direcție nouă

În primele nouă luni din 2026, consumul final de energie electrică a ajuns la 35,718 miliarde kWh, cu 4,1% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Reducerea se vede clar, mai ales dacă ne uităm separat la consumul casnic, cel din economie și la iluminatul public.

Consumul de energie electrică din economie a scăzut cu 1,8%. Iluminatul public a coborât cu 6,7%, iar consumul populației a scăzut cu 11,2%. Aici este cea mai mare diferență din datele analizate.

Pe scurt, cifrele arată astfel:

  • Consumul final total a scăzut cu 4,1%, până la 35,718 miliarde kWh.

  • Consumul din economie a fost mai mic cu 1,8%.

  • Iluminatul public a scăzut cu 6,7%.

  • Consumul populației s-a redus cu 11,2%.

Tot în această perioadă, exportul de energie electrică a ajuns la 11,816 miliarde kWh, cu 1,296 miliarde kWh mai mult față de aceeași perioadă din 2025. Așadar, în timp ce consumul intern a scăzut, energia exportată a crescut.

Consumul propriu tehnologic din rețele și stații a fost de 3,966 miliarde kWh, în creștere cu 393,5 milioane kWh față de anul trecut. Aceste valori sunt relevante pentru imaginea de ansamblu a sistemului energetic.

Producția de energie vine cu alte cifre

Resursele de energie electrică au însumat 51,501 miliarde kWh în perioada 1 ianuarie–30 septembrie 2026, cu 172,2 milioane kWh mai mult decât în primele nouă luni din 2025. Avansul este mic, dar arată o ușoară creștere a resurselor totale.

Producția de energie electrică a fost de 37,874 miliarde kWh, cu 656,1 milioane kWh peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Importurile au ajuns la 13,626 miliarde kWh, cu 483,9 milioane kWh mai puțin.

Termocentralele au produs 11,768 miliarde kWh, cu 394,8 milioane kWh mai puțin, adică o scădere de 3,2%. Aceasta este una dintre reducerile importante din zona energiei clasice.

Hidrocentralele schimbă balanța

Producția din hidrocentrale a fost de 9,864 miliarde kWh, cu 998,8 milioane kWh mai mult decât în perioada similară din 2025, adică o creștere de 11,3%.

Producția din centralele nuclearo-electrice a ajuns la 5,558 miliarde kWh, cu 2,484 miliarde kWh mai puțin, adică o scădere de 30,9%. Diferența este semnificativă și modifică structura producției totale din această perioadă.

Sursele regenerabile câștigă teren

Producția din centralele eoliene a ajuns la 4,652 miliarde kWh în primele nouă luni din 2026, cu 466,7 milioane kWh mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Energia solară produsă în instalații fotovoltaice a crescut și mai mult, ajungând la 6,030 miliarde kWh, cu 2,069 miliarde kWh peste nivelul de anul trecut. Practic, fotovoltaicele au avut una dintre cele mai mari creșteri din această perioadă.

Datele arată că sursele regenerabile au avut o contribuție mai mare în perioada ianuarie-septembrie 2026. Hidroenergia, energia eoliană și energia solară au fost pe plus, în timp ce termocentralele și centralele nuclearo-electrice au produs mai puțin.

Diferențele dintre surse sunt clare. Unele tipuri de producție au compensat scăderile din alte zone, iar rezultatul a fost o producție totală de energie electrică ușor mai mare decât în primele nouă luni din 2025. Totuși, consumul final a mers în sens opus.

Resursele primare vin cu alte date

În privința resurselor de energie primară, situația este diferită față de energia electrică. În primele nouă luni din 2026, resursele de energie primară au scăzut cu 8,2% față de perioada similară din 2025, în timp ce resursele de energie electrică au crescut cu 0,3%.

Principalele resurse de energie primară au totalizat 23,362 milioane tone echivalent petrol, cu 2,073 milioane tone echivalent petrol mai puțin față de perioada 1 ianuarie–30 septembrie 2025. Reducerea este consistentă atât la producția internă, cât și la importuri.

Producția internă a fost de 11,593 milioane tone echivalent petrol, cu 715.700 tone echivalent petrol mai puțin, adică 5,8%. Aceasta arată că resursele produse în țară au fost mai mici.

Importul de energie primară a ajuns la 11,769 milioane tone echivalent petrol, cu o scădere de 1,357 milioane tone echivalent petrol, adică 10,3%. Și importurile au coborât mai rapid decât producția internă.

Imaginea de ansamblu aduce noi perspective

Imaginea generală arată un consum final de energie electrică mai mic și o producție totală ușor mai mare. Populația a avut cea mai mare reducere, iar iluminatul public și economia au scăzut și ele, dar mai puțin. În același timp, exporturile de energie electrică au crescut.

Pe partea de producție, energia solară, eoliană și hidroenergia au avut creșteri. Termocentralele și centralele nuclearo-electrice au înregistrat scăderi. Astfel, structura producției din primele nouă luni ale anului 2026 arată diferit față de perioada similară din 2025.

Rămâne de urmărit dacă această tendință se va păstra și până la finalul anului. Pentru moment, cifrele arată clar că România a consumat mai puțină energie electrică, în timp ce sursele solare și eoliene au avut un aport mai mare la producție.