Pensii mai mari sau mai mici peste ani Ce diferențe pot apărea la bătrânețe

Românii de 40 de ani care lucrează pe salariul minim sau pe salariul mediu pot ajunge la pensii destul de diferite, chiar și după 40 de ani de muncă. Calculele prezentate de economistul Adrian Negrescu arată cât ar putea conta pensia de stat, Pilonul II și economisirea personală.

Pentru mulți angajați, pensia pare un subiect îndepărtat. Totuși, pentru cei care au acum 40 de ani, deciziile luate astăzi pot schimba semnificativ veniturile de la bătrânețe. Salariul declarat, anii lucrați cu acte și contribuțiile la Pilonul II sunt câteva dintre elementele care fac diferența.

Calculele pornesc de la presupunerea unei cariere complete, adică 40 de ani de contribuții. Sumele sunt exprimate în puterea de cumpărare de azi, pentru a fi mai ușor de înțeles. Diferența dintre salariul minim și cel mediu este clară.

Un venit la pensie care poate schimba totul

Un angajat de 40 de ani, plătit acum cu salariul mediu net pe economie, ar putea primi de la stat o pensie de aproximativ 2.600-2.700 de lei pe lună, la valoarea banilor de azi, dacă lucrează fără întreruperi până la 65 de ani. Fiecare an de contribuție contează în calculul final.

Adrian Negrescu: "Dacă lucrează fără întreruperi până la 65 de ani, adică 40 de ani de contribuție, ar avea în jur de 51 de puncte. Aici intră și punctele de stabilitate primite pentru anii lucrați peste 25. Calculată cu valoarea actuală a punctului de referință, de 81 de lei, pensia de stat ar fi de aproximativ 3.500 de lei net. Problema e că punctul de pensie crește prin lege mai încet decât salariile, doar cu inflația și cu jumătate din creșterea reală a salariului mediu. În 25 de ani, diferența asta mănâncă aproximativ un sfert din valoare. Mai realist, în puterea de cumpărare de azi, omul ar lua o pensie de stat de circa 2.600–2.700 de lei, cam 47% din salariul net actual. Pe lângă ea vine Pilonul II, care ar mai putea aduce echivalentul a 1.500–1.900 de lei pe lună. Suma depinde de cât are deja în cont și de randamente. Pensia totală ar ajunge astfel la aproximativ 4.200–4.500 de lei. Asta presupune o carieră completă. Fiecare an fără contribuții scade pensia simțitor."

Punctul slab al veniturilor mici

Persoanele care au lucrat pe salariul minim vor avea o pensie mult mai mică, deoarece contribuțiile sunt calculate în funcție de venitul brut. Un salariu mai mic înseamnă un punctaj anual mai mic, ceea ce se reflectă direct în suma primită la finalul carierei.

Adrian Negrescu: "Punctajul se calculează raportând salariul brut la câștigul salarial mediu brut, care în 2026 este de 9.192 de lei. Salariul minim brut, de 4.325 de lei, înseamnă doar 0,47 puncte pe an. După 40 de ani de muncă, pensia de stat ar fi de circa 2.200 de lei la valoarea de azi a punctului. Ajustată la ritmul mai lent de creștere a punctului, ar coborî spre 1.600 de lei. Din Pilonul II ar mai veni echivalentul a 700–800 de lei pe lună. Totalul ar fi de aproximativ 2.300–2.400 de lei. Pentru cei cu cariere incomplete, riscul de a ajunge la pensia minimă e foarte mare."

Detalii care pot schimba totul la pensie

Un aspect important este modul în care sunt înregistrate contribuțiile. Dacă cineva lucrează fără contract sau primește bani „la plic”, acele sume nu apar în sistemul de pensii. Pe termen scurt poate părea un câștig, dar pe termen lung se transformă într-o pierdere serioasă.

Adrian Negrescu: "Primul pas prin care ne putem pregăti mai bine pentru pensie e să îți verifici stagiul de cotizare la Casa de Pensii și extrasul de Pilon II. Mulți află abia la 60 de ani că le lipsesc ani întregi. Al doilea pas e să muncești cu forme legale, pe salariul real, pentru că salariul la plic înseamnă o pensie pierdută. Al treilea pas e economisirea proprie, făcută automat, lunar, cât mai devreme. La 40 de ani mai ai 25 de ani în care dobânda compusă poate lucra pentru tine. Iar până la pensie e important să nu mai ai datorii, mai ales la locuință."

Ce poți face din timp pentru o pensie mai bună

• Verifică regulat stagiul de cotizare la Casa de Pensii.


• Consultă extrasul de Pilon II pentru sumele acumulate.


• Lucrează doar cu acte și pe salariul real.


• Pune bani deoparte lunar, chiar și sume mici, cât mai devreme posibil.

O variantă care poate aduce un plus la pensie

Pe lângă pensia de stat și Pilonul II, există și pensia facultativă, Pilonul III. Aceasta poate completa veniturile de la bătrânețe. Suma pusă lunar depinde de cât își permite fiecare, fără a afecta bugetul personal.

Adrian Negrescu: "Recomandarea mea e să pui cel puțin 5% din venitul net, ideal 10%, dacă poți, în pensia facultativă. Pragul minim de bun-simț e să folosești integral facilitatea fiscală. Contribuțiile la Pilonul III sunt deductibile în limita a 400 de euro pe an, adică în jur de 170 de lei pe lună. Și angajatorul poate plăti pentru fiecare salariat până la 400 de euro pe an la Pilonul III, fără taxe. Merită cerut acest beneficiu la negocierea salarială."

Adrian Negrescu: "Ne ajută o combinație de investiții diversificate pe termen lung, nu una singură. Pilonul III merită pentru avantajul fiscal. Fondurile pe acțiuni sau ETF-urile globale cu costuri mici aduc creștere pe un orizont de 20–25 de ani. Titlurile de stat, ca Tezaur și Fidelis, acoperă partea sigură, care trebuie să crească pe măsură ce te apropii de pensie. La acestea se adaugă o locuință proprie achitată. Pilonul II arată cât contează orizontul lung: în 18 ani, fondurile au avut un randament mediu anual de 8,6%, aproape dublu față de inflația medie din aceeași perioadă. Banii lăsați doar în depozit sau sub saltea nu țin pasul cu inflația."

Ce se pregătește pentru Pilonul II

O discuție importantă vizează creșterea contribuției la Pilonul II, de la 4,75% la 5,25% și apoi la 6%. Aceasta ar putea ajuta viitorii pensionari să strângă mai mulți bani în conturile private.

Adrian Negrescu: "Creșterea contribuțiilor la Pilonul II, de către stat, ar fi utilă pentru viitorii pensionari. Contribuția este acum de 4,75%, mult sub ținta stabilită la lansarea sistemului, iar proiectul care o ridică la 5,25% și apoi la 6% așteaptă votul final în Parlament. Totuși, nu e o soluție miraculoasă pentru criza pensiilor. Fiecare punct procentual mutat la Pilonul II înseamnă cam 5 miliarde de lei pe an care nu mai intră în bugetul de pensii de stat. Deficitul de azi ar crește, într-un moment în care pensiile sunt înghețate pentru al doilea an consecutiv. Creșterea contribuției are sens doar ca parte dintr-un pachet: mai mulți oameni care muncesc legal, ocupare mai mare la 55–65 de ani și combaterea muncii la negru. Pe termen lung, statul nu va putea plăti singur pensii decente. Oamenii au nevoie de un cont propriu care să crească."

Pentru cei care au acum 40 de ani, mesajul e clar: pensia viitoare depinde mult de deciziile din următorii ani. Salariul declarat, anii de muncă și economisirea personală pot schimba semnificativ veniturile la bătrânețe. Pașii mici, făcuți din timp, pot aduce diferențe importante când contează cel mai mult.