INCHIDE

Doina Ruști revine la Iași, orașul transformat în roman

Doina Ruști revine la Iași, orașul transformat în roman

* trei zile de întâlniri literare la Iași, cu una dintre cele mai cunoscute prozatoare române contemporane. Iubirea, identitatea și imaginarul balcanic vor fi temele dialogurilor cu scriitoarea

Iașul în care a studiat, a iubit și și-a descoperit vocația literară a devenit, după aproape cinci decenii, decorul unuia dintre romanele sale. Scriitoarea Doina Ruști revine în oraș între 18 și 20 noiembrie 2026, pentru trei întâlniri cu studenți, profesori, elevi și cititori. Evenimentele vor fi găzduite de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Colegiul Național și Universitatea Națională de Arte „George Enescu”.

Iașul studenției, readus la viață într-un roman despre iubire

Pentru Doina Ruști, Iașul nu reprezintă doar locul formării intelectuale, ci și un teritoriu al memoriei personale, recuperat prin literatură. În romanul Nas de bulgar, publicat de Humanitas în 2026, orașul devine spațiul unei povești despre iubire, tinerețe și căutarea identității. Cartea continuă universul confesiv deschis în Ferenike, apărut în 2025.

Absolventă a secției de limbi clasice a Liceului „Garabet Ibrăileanu”, în 1976, și a Facultății de Filologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, în 1980, scriitoarea își transformă experiențele ieșene în materie literară. Romanul este și un omagiu adus școlii de filologie clasică din Iași.

Prima întâlnire va avea loc miercuri, 18 noiembrie, de la ora 18.00, în Aula Magna „Mihai Eminescu” a UAIC. Evenimentul va fi deschis de rectorul universității, prof. univ. dr. Liviu-George Maha.

Dialogul va fi moderat de profesorul Ioan Alexandru Tofan, de la Facultatea de Filosofie. Alături de scriitoare vor participa universitarii Livia Iacob, Ionuț Nistor și Roxana Curcă, precum și reprezentanți ai mediului literar ieșean.

Tema centrală va fi identitatea balcanică și felul în care istoria, memoria și fantasticul se întâlnesc în romanele sale.

„Balcanismul este pentru mine o filozofie a mixturii, din care s-a ridicat imaginarul nălucilor și nesfârșita lor politropie”, afirmă Doina Ruști.

De la elevii Colegiului Național la studenții Universității de Arte

Joi, 19 noiembrie, de la ora 13.30, scriitoarea se va întâlni cu elevii Colegiului Național din Iași. Discuțiile vor porni de la două dintre volumele publicate anul acesta la Humanitas: Matuf, peruchierul și Nas de bulgar.

Vineri, 20 noiembrie, de la ora 12.00, Doina Ruști va susține o conferință la Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, în cadrul celei de-a doua ediții a colocviului Interferențe balcanice în muzică și artă.

Întâlnirea va explora dimensiunea balcanică a literaturii sale, un univers populat de personaje insolite, mituri, întâmplări fantastice și destine modelate de istorie.

„Mă interesează identitatea balcanică pentru că este fluidă, amenințată, plină de resturi istorice. În spațiul balcanic nu pui niciodată punct. Prin moștenirile latine, balcanismul integrează istoria în actul imediat, într-un prezent infinit, care a diluat gravitatea. Chiar și pe cea față de strămoși”, explică prozatoarea.

O scriitoare tradusă în 18 limbi

Doina Ruști se numără printre prozatorii români contemporani cu o importantă circulație internațională. Cărțile sale au fost traduse în 18 limbi, cu peste 40 de titluri apărute în traducere.

Autoarea romanului Fantoma din moară, recompensat cu Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România în 2008, s-a impus prin îmbinarea realismului social cu fantasticul și prin recuperarea imaginarului balcanic.

Trilogia formată din Manuscrisul fanariot, Mâța Vinerii și Homeric reconstruiește lumea Bucureștiului din secolul al XVIII-lea. Printre volumele sale cunoscute se numără și Lizoanca la 11 ani, distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române.

Cele trei întâlniri programate la Iași oferă cititorilor ocazia de a descoperi nu doar opera unei scriitoare premiate, ci și legătura profundă dintre literatură, memoria personală și orașul în care aceasta și-a început formarea intelectuală. Maura ANGHEL