Invențiile ieșene iau aurul în străinătate, dar ajung greu în fabrici

* zece medalii de aur obținute în Japonia, SUA și Canada, șapte invenții prezentate în Croația și 337 de cereri de brevet depuse într-un deceniu * cercetătorii ieșeni adună distincții internaționale, însă transformarea descoperirilor în produse industriale rămâne o provocare

Iașul produce invenții apreciate în întreaga lume, de la proteze inteligente și biomateriale medicale până la tehnologii de reciclare și materiale ecologice pentru construcții. În 2026, TUIASI a câștigat zece medalii de aur și una de argint la saloane internaționale organizate în Japonia, Statele Unite și Canada. Alte șapte invenții au fost prezentate în octombrie, la ediția aniversară INOVA Croatia 2026, desfășurată la Zagreb, unde au concurat 509 proiecte din 23 de țări. Delegația României a obținut 38 de medalii, dintre care 31 de aur.

Proteze inteligente și materiale din deșeuri, inventate la Iași

Printre invențiile ieșene prezentate la Zagreb s-au numărat o proteză activă, autoadaptivă, pentru membrul inferior, realizată de Dimitrie-Cristian Fodor și Neculai-Eugen Seghedin, prorectorul TUIASI, și un material compozit obținut din deșeuri textile și plastic, dezvoltat de Constantin-Eugen Ailenei și Alin-Enver Hoblea. Cercetătorii au prezentat și tencuieli ecologice realizate din reziduuri minerale, procedee de tratare a aliajelor de titan, biomateriale metalice destinate aplicațiilor medicale și echipamente pentru testarea rezistenței materialelor.

Sunt soluții cu potențial pentru medicină, construcții și industrie. Totuși, între demonstrarea funcționării unei invenții și fabricarea sa în serie există etape costisitoare: testarea industrială, certificarea, adaptarea tehnologiei și identificarea unei piețe.

337 de cereri de brevet. Industria investește prea puțin

Potrivit datelor Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, TUIASI a depus 337 de cereri de brevet în perioada 2014–2024, cel mai mare număr înregistrat de o universitate din România.

Performanța contrastează cu situația industriei naționale. Raportul de țară al Comisiei Europene din 2026 arată că numai 8,8% dintre firmele românești au introdus inovații de produs sau de proces în perioada 2020–2022, comparativ cu media europeană de 51,4%.

În 2024, investițiile companiilor românești în cercetare și dezvoltare reprezentau doar 0,29% din PIB, față de 1,49% la nivelul Uniunii Europene.

Comisia Europeană identifică drept probleme colaborarea insuficientă dintre cercetare și industrie, finanțarea redusă și eficiența limitată a mecanismelor de comercializare a tehnologiilor.

Iașul încearcă să transforme brevetele în afaceri

TUIASI dispune de Centrul de Transfer Tehnologic POLYTECH, prin care urmărește valorificarea rezultatelor cercetării. Rectorul Dan Cașcaval a confirmat că universitatea a început comercializarea invențiilor către terți, în baza procedurilor aprobate de Senat.

O altă structură importantă este Digital Innovation Zone, ecosistem regional care reunește universități, companii și organizații precum clusterul IMAGO-MOL, activ în domeniul imagisticii medicale.

Noua etapă Digital Innovation Zone 2.0, derulată în perioada 2026–2028, beneficiază de un buget de 4,3 milioane de euro pentru sprijinirea digitalizării și adoptării tehnologiilor avansate, inclusiv inteligența artificială. Pentru Iași, următoarea etapă a performanței în cercetare nu se mai măsoară doar în medalii și brevete. Contează câte invenții generează venituri, câte intră în fabrici și câte creează locuri de muncă. Aurul câștigat în străinătate devine un succes economic abia atunci când cercetarea își găsește și o piață.

Dan DIMA