Criza profesorilor de matematică, fizică și chimie explodează

* deși autoritățile susțin că situația este sub control și invocă o serie de facilități pentru profesori, cifrele arată că disciplinele STEM rămân printre cele mai vulnerabile din întregul sistem de educație * România riscă să intre într-o cursă contra cronometru, în care lipsa profesorilor specializați poate afecta generații întregi de elevi

Ministerul Educației încearcă să transmită un mesaj optimist și vorbește despre prime de instalare, posibilități extinse de titularizare, detașări, programe noi de licență și master didactic sau stimulente pentru domeniile STEM. Pe hârtie, lista măsurilor este impresionantă. În realitate însă, toate acestea încearcă să compenseze un fenomen care durează de ani de zile: tot mai puțini absolvenți aleg să intre în învățământ, iar disciplinele exacte sunt cele mai afectate.

Fizica, disciplina cu cele mai mari probleme

Datele oficiale arată că Fizica rămâne disciplina cu cele mai mari probleme. În anul școlar 2025-2026, doar 63,85% dintre norme sunt ocupate de titulari și debutanți, în timp ce peste o treime dintre ore sunt susținute de profesori angajați temporar, pensionari, cadre plătite cu ora sau chiar persoane fără studiile corespunzătoare postului. Este un procent care vorbește de la sine despre fragilitatea sistemului.

Nici Informatica nu stă mult mai bine. Aproape 36% din norme sunt acoperite prin formule provizorii, iar dependența de suplinitori și plata cu ora rămâne ridicată. Chimia continuă să sufere din lipsa cadrelor stabile, iar deși Matematica și Biologia au procente mai bune de titularizare, nici acestea nu ating nivelul care să ofere siguranță pe termen lung.

Ministerul scoate în evidență faptul că situația s-a îmbunătățit comparativ cu anul școlar 2021-2022. Într-adevăr, procentul normelor ocupate de titulari a crescut aproape la toate disciplinele, iar numărul profesorilor fără calificare s-a redus ușor. Totuși, această evoluție este modestă și nu schimbă problema de fond: școlile continuă să funcționeze cu un număr mare de cadre temporare, iar deficitul profesorilor de specialitate persistă.

Autoritățile mizează pe licența cu dublă specializare și pe masteratele didactice

Paradoxul este evident. În timp ce ministerul vorbește despre stimularea domeniilor STEM și despre importanța matematicii, fizicii sau chimiei pentru economia viitorului, școlile găsesc din ce în ce mai greu profesori care să intre la catedră. În multe cazuri, absolvenții facultăților tehnice aleg salarii de câteva ori mai mari în mediul privat decât cele oferite în educație.

Autoritățile mizează acum pe programele de licență cu dublă specializare și pe masteratele didactice, sperând că acestea vor produce o nouă generație de profesori. Problema este că efectele acestor măsuri vor apărea abia peste câțiva ani, în timp ce criza este una prezentă. Elevii care încep școala acum au nevoie de profesori astăzi, nu peste un deceniu.

Mai mult, primele de instalare oferite profesorilor care aleg mediul rural sunt limitate la echivalentul unui salariu minim brut și vin cu obligația de a rămâne cinci ani în aceeași școală. Pentru mulți tineri absolvenți, această facilitate este insuficientă în comparație cu oportunitățile din sectorul privat sau chiar din alte state europene.

În esență, răspunsul Ministerului demonstrează că statul este conștient de probleme și încearcă să construiască mecanisme de atragere a cadrelor didactice. Însă documentul nu explică cum va fi acoperit deficitul de profesori în următorii ani, până când noile programe universitare vor începe să producă rezultate.

În timp ce autoritățile vorbesc despre reforme și perspective, realitatea din școli rămâne una dificilă. Iar dacă tendința actuală continuă, avertismentul privind lipsa profesorilor de matematică, fizică și chimie riscă să nu mai fie doar un scenariu, ci o realitate care va afecta direct performanța sistemului de educație românesc. Carmen DEACONU