România primește una dintre cele mai dure note posibile la testele PISA

* rezultatele testelor PISA: 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la Matematică * la Citire sunt 48%, iar la Științe 46% * țara noastră rămâne sub media OCDE în toate cele trei domenii, iar diferențele dintre elevii avantajați și cei proveniți din medii vulnerabile se adâncesc

Cifrele publicate de OCDE arată un sistem educațional care nu reușește să-i ducă pe suficient de mulți copii nici măcar până la pragul considerat minim pentru a folosi cunoștințele în situații practice.

La Matematică, doar 48% dintre elevii români ajung cel puțin la nivelul 2, față de 65% în media OCDE. Asta înseamnă că 52% rămân sub prag. La acest nivel minim, elevul ar trebui să poată interpreta situații simple, să compare variante sau să efectueze operațiuni de bază, inclusiv conversii de prețuri.

În dezbaterea publică, acești elevi sunt adesea asociați cu „analfabetismul funcțional”. OCDE nu folosește însă această sintagmă ca denumire oficială, ci vorbește despre elevii care nu ating nivelul minim de competență.

România pierde și la Citire, și la Științe

La Citire, numai 52% dintre elevi ating nivelul 2, față de 69% în OCDE. Rezultatul înseamnă că 48% dintre adolescenții români nu ating nivelul minim.

La Științe, situația este aproape la fel de gravă: 54% ajung la nivelul 2, în timp ce media OCDE este de 74%. Prin urmare, 46% dintre elevii români rămân sub pragul minim.

Mai mult, comparația cu 2022 arată o deteriorare. Ponderea elevilor aflați sub nivelul 2 a urcat la Matematică de la 48,6% la 52%, la Citire de la 41,7% la 48%, iar la Științe de la 44% la 46%.

Criza nu se termină la baza clasamentului. România are și foarte puțini elevi capabili să atingă cele mai înalte niveluri de performanță.

La Matematică, doar 4% sunt la nivelurile 5 sau 6, față de 8% în OCDE. La Științe, procentul este de numai 2%, comparativ cu 7%, iar la Citire doar 1%, față de 6%.

Cu alte cuvinte, sistemul românesc are simultan o problemă uriașă la baza piramidei și una la vârful ei.

122 de puncte între „bogați” și „săraci”

Una dintre cele mai explozive concluzii ale PISA privește diferențele sociale.

Elevii români din sfertul cel mai avantajat socio-economic au obținut la Științe un scor cu 122 de puncte mai mare decât cei din sfertul cel mai dezavantajat. În OCDE, diferența medie este de 85 de puncte.

Și mai grav, statutul economic, social și cultural explică 22% din variația performanțelor la Științe în România, aproape dublu față de media OCDE, de 12%.

Prăpastia s-a mărit între 2015 și 2025: rezultatele elevilor dezavantajați au scăzut, în timp ce performanțele celor avantajați au rămas stabile.

PISA 2025 aduce și o imagine spectaculoasă asupra relației dintre adolescenți și inteligența artificială.

40% dintre elevii români de 15 ani folosesc chatboți AI pentru învățare cel puțin săptămânal, față de 46% în OCDE. O treime îi utilizează pentru documentare, rezumarea textelor sau redactarea temelor.

Dar tehnologia vine și cu o problemă: 29% dintre elevii români spun că, în majoritatea sau în toate orele de Științe, colegii sunt distrași de dispozitive digitale. Cei care raportează fenomenul au obținut, în medie, cu 18 puncte mai puțin la Științe.

În plus, 57% dintre elevii români sunt sub nivelul de referință la rezolvarea problemelor cu instrumente digitale.

Absențele rămân o altă bombă cu ceas

În cele două săptămâni dinaintea testării, 33% dintre elevii români au lipsit cel puțin o zi întreagă de la școală, față de 22% în OCDE. 39% au lipsit de la cel puțin o oră, iar 65% au întârziat cel puțin o dată.

PISA 2025 arată astfel mai mult decât niște scoruri. Arată o Românie în care șansa la performanță depinde încă enorm de mediul din care provine copilul, în timp ce numărul elevilor care rămân sub competențele minime este uriaș.

România nu are doar o problemă cu elevii care rămân în urmă. Are și o problemă cu cei pe care sistemul nu reușește să-i ducă suficient de sus.

Carmen DEACONU