Mulți nechemați, și numai 1 ales...

 Dorian OBREJA

Sâmbătă, 15 martie, la miezul nopții, a expirat perioada de depunere a candidaturilor pentru alegerile prezidențiale din luna mai.

Configurarea listei cu competitorii care se vor avânta spre Cotroceni în luna mai a echivalat cu o gestație îndelungată (începută anul trecut) și o naștere complicată, cu dureri pentru curentul suveranist, care s-a văzut lipsit (de altfel, previzibil) de nu mai puțin de doi reprezentanți, picați la dublul filtru al BEC și CCR. În același timp, acest proces a fost, mai mult ca niciodată, urmărit, comentat și controversat în centrele de putere de la Washington, Bruxelles și Moscova, cele ce se întâmplă în România făcând parte din tabloul general al unor schimbări și repoziționări substanțiale, existând, fără îndoială, interese majore ca țara noastră să aparțină, prin viitorul ei președinte, uneia dintre taberele aflate în luptă.

Sâmbătă,  mai rămăseseră în cursă  câțiva candidați cu oarece șanse pentru turul 2 - Crin Antonescu, George Simion, Nicușor Dan, Elena Lasconi, alți candidați figuranți – Victor Ponta, Ana Maria Gavrilă (intrată ca ”rezervă” pentru Simion), Lavinia Șandru, Daniel Funeriu, și unii care se află  în treabă – Ana Birchall, Cristian Terheș, Silviu Predoiu, Sebastian Popescu (care au  candidat și anul trecut, luând mult mai puține voturi decât semnături!) – John-Ion Banu-Muscel, candidat și în 2019 – 85.000 voturi, ”aspirant„-retras în 2024. De menționat retragerea...voluntară a unei ”clone” a suveranistului numărul 1. De asemenea, este de amintit depunerea candidaturii de către rectorul SNSPA, fără semnături, tocmai, zicea personajul, ca protest față de numărul mare cerut, în comparație cu alte țări; protestul mi se pare neîntemeiat - și așa s-a dat ”liber” la constituirea partidelor, fiind suficiente 3 persoane pentru a face unul, mai lipsește permisivitatea maximă la prezidențiale!

Oricum, abia duminică seara avea să se afle soarta unui al treilea reprezentant suveranist, iar data rămânerii definitive a candidaturilor este de 19 martie (după rezolvare contestații și eventuale renunțări) – doar atunci urmând să avem lista finală.

După cele întâmplate în primul tur, în noiembrie, sondajele de opinie și prognozele par a fi extrem de riscante. Totuși, se poate face un soi de predicție, luând ca punct de plecare rezultatele înregistrate atunci.

Teoretic, în primul tur, reprezentantul tabărei suveraniste ar putea contabiliza undeva la circa 3 milioane de voturi. Asta, desigur, dacă nu vor interveni (ceea ce nu e cu totul imposibil, ba chiar dimpotrivă) elemente de natură a schimba datele jocului. Candidatul coaliției aflate la guvernare ar putea strânge și el aproximativ același număr de voturi, bazându-se pe disciplina electoratului celor trei partide de la putere. Ceea ce ar însemna ca aceștia doi să acceadă în turul doi, tranșarea situației din primul tur părând imposibilă. În a doua rundă,  Crin Antonescu ar putea fi avantajat, către el fiind posibil să mai vină și voturi dinspre simpatizanții lui Nicușor Dan, ai Elenei Lasconi și chiar ai lui Victor Ponta, pe când tabăra suveranistă nu ar mai avea de unde atrage sufragii, și pe fondul unor dezbinări. Nu este de neglijat însemnătatea votului anti-sistem.

Așadar, suntem într-o situație lipsită de certitudini. În schimb, e cât se poate de cert că va urma o campanie electorală de o intensitate poate fără precedent. Să sperăm că nu se vor înregistra nici violențe, nici ingerințe externe!