„Va fi dificil ca oraşul să se dezvolte cu voturi pe criterii politice în Consiliul Local”

- Domnule Botez, încheiaţi, în curând, un mandat de patru ani, care se adaugă celor 16 ani de activitate în slujba administraţiei ieşene. Dacă e să faceţi bilanţul acestor ultimi patru ani, cum i-aţi caracteriza?

- Cred a fost într-adevăr o perioadă cu suişuri şi coborâşuri din punct de vedere a posibilităţilor de a realiza proiecte pentru Iaşi. O perioadă pe care, la un moment dat, am apreciat-o ca fiind dificilă din perspectiva modului de desfăşurare a şedinţelor de Consiliu Local, a distribuirii voturilor pe proiecte, a înţelegerii problemelor oraşului în Consiliu. Au fost persoane care au votat pentru Iaşi, dar şi multe persoane care au votat politic, la indicaţiile şefilor de partid, lucru care nu ar trebui să se întâmple într-un Consiliu Local. Din acest punct de vedere, dacă în continuare vor fi date voturi pe criterii politice, va fi dificil ca oraşul să se dezvolte. Din păcate, lucrurile se vor acutiza întrucât în viitorul Consiliu Local raportul de forţe va fi mult mai echilibrat

- Totuşi, proiectele importante au trecut, iar dumneavoastră aţi spus că oraşul se dezvoltă. Întrebarea ar fi dacă se putea face mai mult?

- Cred că ar fi fost un entuziasm mai mare în a se realiza mai mult dacă toţi consilierii ar fi înţeles lucrul acesta. Vă dau un singur exemplu, cu un proiect criticat de unii: schimbul de terenuri prin care Primăria ar fi reuşit să aibă, în final, un teren de 12.000 de metri pătraţi în stânga Teatrului Naţional. Atenţie, vorbim şi de un context în care dispuneam de finanţare de la Ministerul Culturii pentru studiul de fezabilitate şi, ulterior, pentru proiectarea unei clădiri a Operei, în care să funcţioneze şi Filarmonica. Schimbul acela era unul cât se poate de oportun. Din păcate, unii au văzut altceva în el...

„Am observat că mulţi arhitecţi văd în realizarea unui proiect, în proporţie de 90 la sută, doar un interes al beneficiarului, fără a ţine cont de dezvoltarea oraşului”

- De ce credeţi că există tendinţa de a se eticheta orice schimb de terenuri drept „interes imobiliar”?

- Nu pot să dau un răspuns. Cert este că şi eu primesc la audienţe persoane care îmi spun că acolo se face un PUZ, că, ştii, ăla face cine ştie ce... Nu am dat importanţă niciodată beneficiarului unui PUZ. Şi chiar am avut surprize ca beneficiarul să fie unul dintre consilierii locali. Repet, nu dau importanţă acestor lucruri. Dacă, tehnic, se poate face un proiect pe un teren, nu văd care ar fi problema. Nu fac parte din comisia de urbanism, sunt în comisia de circulaţie. Acolo am încercat, pe cât posibil, să fim riguroşi din acest punct de vedere, întrucât am observat că mulţi arhitecţi văd în realizarea unui proiect, în proporţie de 90 la sută, doar un interes al beneficiarului, fără a ţine cont de dezvoltarea oraşului. De aceea, în comisia de circulaţie ne uităm şi de două ori la distanţele de întoarcere ale unei maşini în parcarea unui imobil pentru că de multe ori distanţa este de patru metri - o maşină nu poate întoarce -  dar e desenat în felul acesta. Sunt foarte multe elemente la care ar trebui să fim atenţi.

- Se afirmă că astfel de lucruri sunt posibile din cauza lipsei Planului Urbanistic General, zonă pe care „o păstoriţi”, cum se spune...

- Pentru noul PUG al Iaşului chiar am stat şi am elaborat hârtii, deşi nu ar fi trebui să fac lucrul acesta. Primăria este un beneficiar a unei documentaţii, ar fi trebui doar să luăm act de întocmirea ei şi să o prezentăm în CL, după care să o votăm. Lucrurile au trenat însă la obţinerea avizelor. Nu este doar cazul Iaşului, aşa stau lucrurile şi cu alte oraşe mari. În final le-am obţinut. Însă, revenind la întrebare, lipsa PUG-ului nu a influenţat cu absolut nimic dezvoltarea oraşului. Nici pozitiv, şi nici negativ. Chiar dacă ar fi existat un PUG reactualizat cu un alt regulament, tot s-ar face PUZ-uri, oraşul s-ar dezvolta tot pe baza unor planuri urbanistice zonale. Sunt foarte multe lacune legislativ, pe care nu puteam să le corectăm prin HCL-uri atât timp cât legea lasă loc la aceste posibilităţi, de a se realiza construcţii în locuri în care nu ar fi normale.

- Vom avea PUG anul asta?

- Suntem la ultimul aviz pentru că va mai urma un altul, de Ministerul Dezvoltării. Ca să avem PUG anul acesta, trebuie să beneficiez de sprijin din partea  Guvernului, mă refer la formalităţi de avizare. Nu sunt lucruri care depind de noi. Nu există un algoritm clar. Revin la exemplul cu cei din  Comisia de Monumente, care au dorit un studiu actualizat de circulaţie în tot oraşul deşi noi am prezentat planşe cum se va circula în jurul monumentelor. La fel au stat la Mediu, Apele Române... Lucrurile astea, nefiind reglementate, lasă loc la subiectivism. Avizul va veni luna aceasta, sau poate că nu, poate că ni se va spune că mai trebuie să faceţi asta şi altele...

„Vom ajunge să circulăm de-a lungul Bahluiului fără niciun semafor. Iar îmbunătăţirea circulaţiei se va produce şi odată cu schimbarea sensurilor de deplasare pe Splaiurile”

- Cu traficul din oraş ce facem? Acceptaţi că e o problemă?

- În mod sigur traficul din oraş poate fi îmbunătăţit. La ora actuală, trebuie să existe o modalitate prin care să restrângem numărul de maşini, întrucât nu avem posibilitatea de a face străzi noi. Nu avem unde, decât de-a lungul liniilor de cale ferată, deci acolo unde există 20 de linii nefolosite. Dacă am intra în posesia terenului, am putea să facem noi o stradă, să stabilim noi unde şi câte intersecţii să aibă. De asemenea, putem să îmbunătăţim traficul prin treceri subterane şi supraterane. A fost realizat podul din zona Cicoarei, urmează un altul, tot acolo, la care se adaugă pasajele din zona Podu Roş. Ele sunt bătute în cuie, se vor realiza... De altfel, am participat la discuţii referitoare la materiale, să nu fie o investiţie scumpă, să avem timpul necesar pentru a o realiza rapid, să aibă şi un anumit design. Le-am făcut în formă de X să nu îngreuneze circulaţia; dacă le făceam paralele cu splaiurile, lucrurile stăteau altfel. Aceste pasaje vor fi un pas de a crea în lungul Bahluluiui o axă de circulaţie. Vom ajunge să circulăm de-a lungul Bahluiului fără niciun semafor, iar îmbunătăţirea circulaţiei se va produce şi odată cu schimbarea sensurilor de deplasare pe Splaiurile. La ora actuală, sunt probleme reale la Podul Metalurgiei, cu virajul de pe un mal pe celălalt. Dacă se schimbă sensurile, maşinile nu ar mai trebui să treacă de axul drumului. Ar fi viraje de dreapta şi nu de stânga cum sunt la ora actuală. Sunt multe alte avantaje, pentru zone precum Podu Roş. Zona unde funcţionează Staţia de Salvare, intersecţia cu Şoseaua Naţională... Sensurile unice nu constituiau o soluţii, problema a fost studiată împreună cu persoane abilitate. Au avantajul că pot fi create locuri de parcare. În schimb, sensul unic îmi duce la o creştere a distanţe parcurse, la o creştere a poluării... Din păcate Iaşul nu se pretează decât pentru sensuri unice în cartiere.

- Aţi adus vorba de poluare. Care ar fi a doua mare problemă a oraşului, după trafic...

- Nu neg acest lucru. Însă mă aşteptam la implicarea Guvernului pentru rezolvarea ei. Altfel spus, la apariţia unei legi care să ducă la schimbarea sistemului de impozitare al maşinilor, care să nu favorizeze aducerea în ţară a maşinilor vechi. Putea fi stabilit un element de referinţă pentru România, să zicem norma de poluare Euro 4. Toţi cei cu Euro 2 şi 3 ar trebui să plătească impozit de 150% faţă de cei cu Euro 4, iar cei cu Euro 5 sau 6, 75%, 50% faţă de sistemul de referinţă. După care, evident, urma să se anunţe din timp că, în trei ani, acest sistem de referinţă se schimbă din Euro 4 în Euro 5. Al doilea element care contribuie la poluare este legat de imposibilitatea noastră de a renunţa la aşa-zisele aliniamente verzi de-a lungul şoselelor. Pe acestea nu le regăsim în Vest. Dar nu primim avizul pentru a le desfiinţa, întrucât ar fi zone verzi. Zona verde este un parc, nu o bucată de noroi de-a lungul străzii şi care cinci luni pe an este principalul producător de praf. Însă Iaşul stă bine, comparativ cu alte oraşe...

- Sunt inițiative în acest sens?

- Uite, acum avem un proiect - a şi fost prins în bugetul pe anul acesta - de a monta 100 de staţii de monitorizare a calităţii aerului. Dorim să ştim unde apare o valoare neconformă. Nu mi se pare corect să ne referim mereu la staţia din Podul de Piatră, amplasată într-o intersecţie tranzitată, în timp ce la Cluj este pusă într-un parc. Lucrurile sunt total denaturate din punct de vedere al măsurătorilor.

„Din păcate, nu am avut posibilitatea de a crea liste negre. Adică, cei care te-au păcălit o dată să nu mai fie acceptaţi la licitaţii”

- Sunteţi mulţumit cu ceea ce aţi făcut în acest mandat?

- Sunt doar viceprimar. Nu pot să mă implic direct în activitatea unei societăţi pe care o am în subordine, pot să văd doar că lucrurile merg într-un fel, pot să am discuţii cu ei, dar nu pot lua decizia finală. Uite, am mers cu primarul să vedem cum arată panourile din staţii. Putem să dăm orientări. La Salubris i-am încurajat să cumpere utilaje, dar nu putem să impunem acest lucru. Am participat activ la negocierile pentru aducerea de autobuze. Hibrid şi nu electrice. La noi nu se pretează cele electrice. Au o autonomie de 120 de kilometri, iar bateria ţine 3-4 ani. Cu alte cuvinte, peste 3 ani va trebui să dăm alţi 160.000 – 180.000 de euro pentru a lua un set de acumulatori în loc să mai cumpărăm un autobuz nou, Diesel. Dar vom avea tramvaie noi. Toate dorinţele de a îmbunătăţi lucrurile trebuie să aibă un echilibru între dorinţă şi putinţă. Dintr-un buget de 600 de milioane de euro nu se pot realiza investiţii majore, trebuie să accesăm fonduri europene pentru aşa ceva sau să împrumutăm bani, aşa cum am făcut şi la autobuze.

- În 2018 îmi spuneaţi că „în Primărie, inerţia este mult mai mare decât în mediul privat!”. V-aţi  schimbat părerea?

- Nu. Este foarte dificil de a promova ceva. Vă dau exemplul cu licitaţia de la Spitalul de Recuperare. Au venit, au lucrat unii 2-3 luni, după care au plecat. Şi iar trebuie să reluăm procedurile... Altfel spus, dacă eu stabilesc, astăzi, câteva lucruri cu dumneavoastră, în mediul privat, în 2-3 zile ne putem apuca de ele, iar în Primărie, din cauza birocraţiei, îţi mai trebuie nu ştiu câte hârtii, avize, mai vine şi Curtea de Conturi care îţi spune că nu ai făcut bine, trebuie să fii atent la latura juridică, să vezi dacă nu ai favorizat pe cineva. Iar la sfârşit, tot se găseşte cineva cu care să te cerţi... Din păcate, nu am avut posibilitatea de a crea liste negre. Adică, cei care te-au păcălit o dată să nu mai fie acceptaţi la licitaţii.

- Un neamţ la conducerea ţării, un viceprimar vorbitor de germană la Iaşi. A contat, în activitatea dvs de administrator al oraşului faptul că aveţi dublă cetăţenie?

- Nu cred că a contat, deşi am avut o relaţie foarte bună cu Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, dar şi cu Ambasada Germaniei. Am fost invitaţi la tot felul de forumuri, discuţii pe diferite teme, evident, pentru dezvoltarea oraşului. Pe partea de smart-city în special...

Aţi colaborat cu primarul Mihai Chirica, iar din vară îl veţi avea drept adversar la Primăria Iaşi, după ce ALDE v-a desemnat drept candidat al partidului. Cum vă vedeţi în noua ipostază, ce şanse vă daţi?

Am colaborat foarte bine, avem o relaţie tehnică foarte bună. Niciodată vreunul dintre noi nu şi-a pus problema că un lucru anume trebuie făcut pentru vreun partid. Totdeauna discuţiile s-au axat pe Iaşi. Vă dau exemplul cu Spitalul Regional de Urgență. Era normal ca spitalul să fie în Iaşi, nu în altă parte, cum ar fi vrut consilierii altui partid. Sunt ieşean, deciziile mele au fost mereu în folosul oraşului. Cât priveşte viitoarele alegerile, voi spune cum văd eu lucrurile. Speranţele mele sunt că ALDE va reuşi să aibă doi consilieri locali, tot aşa, ca un fel de echilibru, pentru că vor fi consilieri PNL, USR, PSD. Mai sunt trei luni, vom vedea...

- Totuşi ALDE este într-o situaţie dificilă...

- Sunt oameni care au venit în partid, dar sunt şi parlamentari care au plecat din partid, sperând că astfel vor rămâne în funcţii. Eu nu voi părăsi corabia. Am spus-o şi acum patru ani: este o diferenţă foarte mare între Tăriceanu - chiar dacă au mai trecut anii peste dânsul – şi Orban. La fel, Varujan Vosganian are această ţinută liberală, chiar dacă şi el este contestat că nu face parte din PNL. Cât priveşte candidatura mea, am spus la partid că trebuie să găsim o persoană mai puţin uzată politic şi care să dorească să candideze. Nu am găsit-o... Însă avem persoane de calitate care se vor regăsit pe listele de consilieri locali, iar intenţia mea este să-i sprijin pe cei care pot veni cu idei şi viziuni noi...

 

a consemnat Tudor DAMASCHIN

 

* * *

Radu Botez a absolvit Facultatea de Mecanică în 1988, iar în primii ani după Revoluţie a urmat diverse specializări în Germania (economie, construcţii de maşini). A administrat mai multe firme de-a lungul timpului (Alex-Sistem SRL, Coralimex, Construct Design sau CD-Total), fiind cunoscut în mediul de afaceri pentru proiectele din domeniul construcţiilor. A fost asistent universitar (1987 - 1990, catedra TCM) şi este coautor la 4 cărţi şi 6 lucrări ştiinţifice în domeniul prelucrărilor mecanice. În politică a debutat în 1998 la UFD, iar în perioada 2002 - 2016 a fost membru PNL, în 2018 fiind cooptat de ALDE. În intervalul 2004 - 2012 a fost consilier local municipal, timp în care s-a remarcat deseori prin luări de poziţie cu privire la proiecte derulate de Primărie.

În vârstă de 56 de ani, Radu Botez are dublă cetăţenie, română şi germană. Este căsătorit și are trei copii.