„Mă simt ca un explorator al personajului principal din poveștile care-mi sunt spuse”

„În primul rând sunt om. Sunt un om care a supraviețuit unor experiențe dureroase, traumatizante și care a încercat să găsească ceva bun de făcut cu răul trăit”, a răspuns psihologul ieșean Raluca Butnaru la o întrebare legată de cartea ei de vizită pe care ar putea sta oricând și un portret. Cu siguranță, artistul l-ar crea în culori vii, puternice, iar fiecărei culoare i-ar corespunde o stare. „Aș vrea să fie conturat de emoțiile pe care le-am trăit în diversele experiențe pe care le-am traversat și care m-au transformat în cine sunt astăzi”, a completat Raluca Butnaru un sfat oferit artistului.

Drumuri către suflet

A ales să fie psihoterapeut de traumă pentru că, din toate formările și specializările pe care le-a parcurs și formele de terapie pe care le-ae încercat, i-a adus cel mai mult sens și a produs cele mai mari schimbări în ea și în viața ei. „Profesia îmi oferă, în primul rând, șansa să mă dezvolt continuu și să fiu conectată cu oameni care sunt orientați către autocunoaștere și creștere. Creștem împreună. Un alt lucru foarte important pe care mi l-am obținut este înțelegerea faptului că nu există oameni răi, ci doar oameni răniți. Unele rănile pot fi vindecate, dacă există resurse, iar altele pot fi ameliorate, dacă decidem să facem asta”, este convins „doctorul de suflete”.

Când pornește în călătorie alături de cei care îi cer ajutorul, psihologul nu are deseori misiuni ușoare și mulți se întreabă oare cât de gros o fi albumul cu fotografii în care emoțiile au tușe de sepia, care vin din trecut. „Interesant e că nu mă simt un depozitar al poveștilor nefericite. Uneori mă simt ca un explorator al personajului principal din poveștile care-mi sunt spuse. Alteori, ca un ghid către sinele celui din fața mea sau ca o moașă care asistă la renașterea cuiva. Unul dintre obiectivele mele ca terapeut este să descopăr ce are bun și frumos în interiorul său omul din fața mea, chiar și atunci când se străduie să mă convingă că e o misiune imposibilă”, a continua Raluca Butnaru.

Apropo de misiuni, ea crede că un bun psiholog are obligația de a fi conectat la cercetările din domeniul sănătății mintale și deschis către educația continuă. „În primul rând, un psiholog are obligația, față de sine și față de clienții săi, să se asigure că funcționează bine. Fizic și psihic. Ca orice alt om, când nu mai poate, psihologul are nevoie să se oprească. Să își analizeze nivelul de energie, nivelul de funcționare, relațiile, contextul de viață, nevoile neîmplinite, emoțiile, activitățile care par dificile sau neplăcute și pe cele care le încarcă bateriile. În plus, orice terapeut are nevoie de propriul său proces terapeutic. Nu cred în terapeuții care nu fac terapie”, spune dintr-o suflare Raluca Butnaru.

Dominarea vine dintr-o nevoie de putere, de control

Poate pentru că oricât de experimentați ar fi sau ar putea crede că sunt, „doctorii de suflete” au „nevoie de un alt specialist pentru a-și descoperi propriile pete oarbe”: „Psihologii au responsabilitatea de a plânge și a se plânge în propria lor terapie, în grupurile de terapie, în supervizare sau intervizare. Respectând și respectându-li-se confidențialitatea”.

Într-o lume a divergențelor, în care domnii par să domine, rolul Ralucăi Butnaru este „cel de a le reflecta și clarifica dinamicile din viața lor, de a explora modul dorit de funcționare, ce îi ajută și ce îi încurcă în îndeplinirea obiectivelor lor”. „Profesia îmi oferă (încă o dată) ocazia să îi întâlnesc cu precădere pe domnii care vor să rezolve conflictele din viața lor (personală sau profesională), să dezvolte relații sănătoase, să înțeleagă ce îi determină să manifeste anumite comportamente sau simptome și cum pot ei deveni cea mai bună variantă a lor. Cred că bărbații, precum și femeile, au potențial de a fi dominanți sau agresori atunci când se simt în pericol. Dacă este să mă gândesc însă la dominare, în general, aceasta vine dintr-o nevoie de putere, de control, care vine din frica de a pierde controlul, de neputință. În acest caz, ceea ce pot eu să fac este psihoeducație și să ofer consiliere persoanelor care se simt victime ale unor astfel de comportamente”, a completat psihologul ieșean. Așa cum poate ajuta la vindecarea sufletelor și la schimbarea atitudinilor care fac viața mai ușoară, poate că ar putea ajuta și la schimbarea lumii. „Aș întreba lumea de ce a decis asta acum și în ce fel are nevoie să se schimbe. Aș evalua ce face deja bine cu ce are, ce o încurcă și ce o pune în pericol... Iar ca răspuns final: tot psihoterapie”, a zâmbit Raluca Butnaru.

Maura ANGHEL