Strategii europene de mobilitate urbană asumate, dar neimplementate

„Contemplarea dezastrului de pe străzile Iașului, în timp ce se aruncă vina pe alții, nu ajută pe nimeni. Încurajăm decidenții să fie mai determinați și să pună în aplicare soluțiile pentru îmbunătățirea mobilității în Iași. Suntem deja mult în urma altor orașe din România la capitolul măsuri moderne implementate”, spun cei de la APTA

 

Reprezentanţii Alianței pentru Promovarea Transportului Alternativ Iași susţin că primarul Iaşului deţine cheia rezolvării problemelor de trafic. După ce Mihai Chirica a declarat, în cadrul unei emisiuni că „majoritatea îşi iau maşină nouă şi pe cea veche o lasă în faţa blocului. E un fenomen fără rezolvare dacă nu se implică statul prin reducerea numărului de maşini, îndeosebi cele poluante”, cei spun că există strategii europene de mobilitate urbană pe care Iașul și le-a asumat teoretic în PMUD, fără însă să le implementeze. „Având în vedere că este vorba despre primarul municipiului Iași de 8 ani, vicepreședinte al Asociației Municipiilor din România, ne întrebăm la care Stat se referă - cel britanic, cel german sau care? Cine ar trebui să rezolve problema congestiilor, trotuarelor, stațiilor de autobuz, spațiilor verzi ocupate de mașini, poluării fonice și a aerului, dacă nu însăși administrația ieșeană? Nu există o baghetă magică cu care de mâine să se rezolve problemele de circulație ale Iașului. În schimb, există strategii europene de mobilitate urbană pe care Iașul și le-a asumat teoretic în PMUD, fără însă să le implementeze. Lipsa reglementării parcării este una dintre problemele majore ale Iașului. Amintim că există draftul unei politici de parcare moderne, realizată de echipa specialistului Tudor Măcicăşan cu sprijinul Primăriei, care aşteaptă să fie dezbatută, îmbunătățită și implementată. Contemplarea dezastrului de pe străzile Iașului în timp ce se aruncă vina pe alții nu ajută pe nimeni. Încurajăm decidenții să fie mai determinați și să pună în aplicare soluțiile pentru îmbunătățirea mobilității în Iași. Suntem deja mult în urma altor orașe din România la capitolul măsuri moderne implementate”, spun cei de la APTA.

Parcare la preţ dublu în centru

Tudor Măcicășan propune, printre altele, introducerea unui sistem de taxare care va elibera locuri de parcare. „Va fi mai ușor să folosești Iașul cu mașina, doar că parcarea nu va mai fi gratuită. Lăsând la o parte îmbunătățirile reale în materie de trafic, mai ales în zona centrală, unde e normal să fie scumpe parcările, un astfel de sistem produce și mulți bani orașului, bani care pot fi folosiți pentru investiții care nu produc profit, gen piste de biciclete sau tramvaie. Aici este o mare discrepanță între Iași și Cluj. Clujul face peste 12 milioane de lei pe an din parcările centrale, Iașul face de șase ori mai puțin”, mai spune acesta. În ceea ce priveşte tarifele,  acestea se vor dubla. „Este bine să fie sume rotunde, să fie ușor de gestionat sistemul. Eu aș intui că poate ajunge undeva până la 10 lei pe oră pentru zona unu, ultra-centrală. În zone secundare poți introduce planuri de fidelizare, să zicem 4-5 lei pe oră sau 20 de lei o zi întreagă”, spune specialistul clujean.

Navetiştii, principalii „inamici”

Însă politica de parcare nu este singura măsură care poate elibera centrul orașului de mașinile care stau parcate de-a lungul zilei. Specialiştii vorbesc de două direcţii mari care trebuie urmărite în paralel: prima este de a crea alternative cât mai bune - transport public de calitate, infrastructură pentru ciclism și rețele pietonale pentru mers pe jos în siguranță. A doua direcție ține de măsurile restrictive - pietonalizările sau închiderea unor străzi în weekend - și această politică de parcare, care face mersul cu mașina dificil, incomod, scump, mai ales în centru, unde e marea problemă. „Problema nu sunt utilizatorii ocazionali, deși ei sunt cei mai afectați de lipsa locurilor de parcare în centru, ci utilizatorii sistematici, navetiștii cu mașina, care vin și ocupă un loc de dimineața până seara, zi de zi. Ăștia trebuie descurajați cel mai tare de către o politică de tarifare funcțională. Dacă navetiștii - care au serviciul, dar nu și domiciliul în centru - nu vor putea să-și ia un permis anual și vor putea parca numai cu 10 lei pe oră, numărul lor va scădea simțitor. Ei nu vor parca mai departe de destinație, pentru că e un disconfort, ci vor încerca transportul public, care într-o lume normală ar trebui să coste mai puțin pe lună decât parcatul unei mașini în centru”, mai spune Tudor Măcicăşan.

Haosul parcărilor rezidențiale gratuite

Iașul mai are o problemă reală în a trasa și integra în sistem locuri de parcare încetățenite și legale. Sunt foarte multe străzi unde se parchează pe ambele părți, unde este deja loc sau se poate elibera prin sensuri unice. Practic există mult spațiu carosabil ocupat de mașini care parchează legal, în sensul că nu blochează intersecția sau traficul, dar pe locuri încetățenite, unde nu e trasat nimic, fără abonament, fără integrare în sistem. „Eu, când am venit în Iași, am stat în cartierul Dacia. Un infinit de străzi de 7 metri, în care se circulă pe dublu sens, dar cu mașini parcate la bordură, așa că mașinile se așteaptă una pe alta, care ar putea fără niciun efort să devină străzi cu sens unic, cu parcări legale pe ambele părți. Pentru Iași, un astfel de sistem permite constrângerea la anumite măsuri de planificare fericite. De exemplu, poți să dai un loc de parcare la prima mașină dintr-o gospodărie la un tarif, și pentru a doua mașină la un tarif de zece ori mai mare, sau cel puțin triplu. Fără nicio glumă, asta e ceva ce se practică în Europa”, mai afirmă specialistul în mobilitate. Lucian STATE