Adolescenții de 16 ani ar putea merge la psiholog fără acord parental

* „Avem prea mulți adolescenți care au nevoie de ajutor, dar nu ajung la el la timp. Nu pentru că nu ar vrea să vorbească, ci pentru că, uneori, nu pot face acest pas în mod deschis”, a declarat senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu, unul dintre inițiatorii noii propunerii legislative

O inițiativă legislativă depusă în Parlament de mai mulți senatori USR ar putea schimba radical modul în care adolescenții accesează serviciile de sănătate mintală în România. Proiectul prevede ca tinerii care au împlinit vârsta de 16 ani să poată beneficia de consiliere psihologică, psihoterapie și servicii de consiliere școlară fără acordul expres al părinților.

Inițiatorii susțin că actuala legislație creează o barieră majoră pentru mulți adolescenți care au nevoie urgentă de sprijin emoțional, dar nu îl pot obține din cauza opoziției familiei sau a dificultăților de comunicare cu părinții.

Propunerea este semnată de senatorii USR Ruxandra Cibu Deaconu, Cynthia Păun, Sorin Șipoș și George Ștefănache și vine pe fondul creșterii îngrijorătoare a problemelor de sănătate mintală în rândul tinerilor.

Potrivit inițiatorilor, situația este deosebit de dificilă în mediul rural și în comunitățile dezavantajate, unde accesul la specialiști este deja limitat, iar stigmatizarea problemelor psihologice îi împiedică pe mulți adolescenți să ceară ajutor. „Avem prea mulți adolescenți care au nevoie de ajutor, dar nu ajung la el la timp. Nu pentru că nu ar vrea să vorbească, ci pentru că, uneori, nu pot face acest pas în mod deschis”, a declarat senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu.

Proiectul stabilește că accesul la aceste servicii va fi însoțit de garanții privind evaluarea profesională, respectarea confidențialității și protecția minorului, astfel încât sprijinul oferit să fie sigur și adecvat.

La rândul său, senatoarea Cynthia Păun argumentează că pragul de 16 ani este perfect compatibil cu principiul autonomiei progresive deja recunoscut de legislația românească. „La 16 ani, legea permite deja luarea unor decizii importante în anumite domenii. Este greu de explicat de ce un adolescent poate avea astfel de responsabilități, dar nu poate solicita singur ajutor psihologic”, a afirmat aceasta.

Inițiatorii insistă că proiectul nu urmărește excluderea părinților din procesul terapeutic și nici diminuarea rolului familiei. Dimpotrivă, spun aceștia, propunerea oferă o soluție pentru situațiile în care lipsa acordului parental blochează accesul la sprijin specializat.

Dacă va fi adoptată, legea ar putea reprezenta una dintre cele mai importante modificări din ultimii ani în domeniul sănătății mintale a adolescenților, într-un context în care specialiștii avertizează asupra creșterii cazurilor de anxietate, depresie, bullying și dificultăți emoționale în rândul elevilor.

Dezbaterea se anunță însă una intensă, deoarece proiectul atinge un subiect sensibil: echilibrul dintre autonomia adolescentului și dreptul părinților de a participa la deciziile privind sănătatea propriilor copii. Nicoleta ZANCU