CNAS schimbă regulile pentru medicamente și tratamente

Casa Națională de Asigurări de Sănătate intră într-o etapă nouă de reorganizare, într-un moment în care presiunea pe sistemul medical este tot mai mare, iar pacienții cer acces mai rapid la medicamente, investigații și tratamente. Președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, a anunțat trei măsuri considerate esențiale pentru modernizarea instituției: înființarea unui Departament de Farmaco-Economie, reorganizarea auditului intern și extinderea colaborării dintre sistemul public și cel privat în cadrul programelor naționale de sănătate.

Decizia vine într-un context dificil pentru sănătatea românească. Terapiile inovatoare sunt tot mai scumpe, numărul pacienților care au nevoie de tratamente complexe crește, iar CNAS administrează anual fonduri publice de aproximativ 18 miliarde de euro. În aceste condiții, fiecare decizie privind rambursarea unui medicament, finanțarea unui program sau direcționarea banilor către furnizori publici ori privați poate influența direct viața pacienților.

Departament nou pentru medicamentele scumpe și terapiile inovatoare

Prima măsură anunțată este înființarea Departamentului de Farmaco-Economie, structură care va funcționa în subordinea directă a președintelui CNAS. Departamentul va fi format din specialiști din mai multe domenii, inclusiv medici, farmaciști și economiști.

Rolul acestui departament va fi de a analiza mai riguros impactul economic și medical al medicamentelor, mai ales în cazul terapiilor inovatoare. Practic, CNAS vrea ca deciziile privind rambursarea tratamentelor să fie fundamentate nu doar pe necesitatea medicală, ci și pe dovezi științifice, rezultate clinice și criterii economice clare.

Horațiu-Remus Moldovan a explicat că această structură este necesară din cauza evoluției rapide a terapiilor moderne și a creșterii cheltuielilor cu medicamentele. În sistemul de sănătate, întrebarea nu mai este doar dacă un tratament există, ci și cum poate fi finanțat corect, cui îi este destinat, ce rezultate aduce și dacă banii publici sunt folosiți eficient.

Pentru pacienți, această schimbare poate însemna, pe termen mediu, reguli mai clare privind accesul la medicamente compensate și o evaluare mai atentă a tratamentelor noi care intră în sistemul public de rambursare.

Audit mai puternic pentru banii din sănătate

A doua măsură vizează înființarea unei Direcții Naționale de Audit Public Intern, prin reorganizarea actualei structuri de audit a CNAS. Măsura este importantă deoarece instituția gestionează anual una dintre cele mai mari sume din administrația publică: aproximativ 18 miliarde de euro destinate sănătății.

Noua structură de audit ar urma să verifice modul în care sunt folosite resursele, să identifice vulnerabilități și să propună măsuri pentru îmbunătățirea activității CNAS și a caselor județene de asigurări de sănătate.

Într-un sistem în care pacienții se plâng frecvent de liste de așteptare, lipsă de fonduri, birocrație și întârzieri, auditul nu mai este doar o procedură administrativă. El poate deveni un instrument prin care se vede unde se pierd bani, unde se blochează dosare, unde apar dezechilibre și ce trebuie corectat.

Public și privat, împreună în programele naționale de sănătate

A treia măsură anunțată de CNAS privește colaborarea dintre sistemul public și cel privat în cadrul programelor naționale de sănătate. Instituția a publicat în transparență decizională un proiect de ordin care introduce o formulă obiectivă pentru situațiile în care capacitatea furnizorilor publici este depășită.

Cu alte cuvinte, atunci când spitalele sau centrele publice nu pot acoperi integral nevoia de servicii medicale, pacienții ar putea avea acces mai clar reglementat la furnizori privați, cu finanțare prin CNAS. Măsura vizează în special programe destinate pacienților cu afecțiuni grave, inclusiv oncologie, boli cardiovasculare, radioterapie și investigații de înaltă performanță, precum PET CT.

Pentru bolnavii care așteaptă investigații sau tratamente, această modificare poate fi una dintre cele mai importante. În multe cazuri, timpul este decisiv. O lună de întârziere la o investigație oncologică, la o procedură cardiovasculară sau la o evaluare imagistică poate schimba complet evoluția unei boli.

Clara DIMA