Selfie la racla Sfintei Cuvioase Parascheva

În plină eră a tehnologiei şi dezvoltării inteligenţei artificiale, pelerinajul la racla Sfintei Cuvioase Parascheva nu înseamnă doar smerenie, rugăciune şi speranţă, ci şi imortalizarea acestor momente profunde. Fie că stau la rând sau se închină la racla cu moaştele Cuvioasei Parascheva, pelerinii nu scapă prilejul de a face o fotografie sau un live.

Aproape jumătate dintre cei care aşteaptă la rând au telefoanele pregătite şi aşteaptă cel mai bun moment pentru a face o fotografie, un selfie sau pentru a transmite live pe reţelele de socializare. Ei spun că astfel îşi vor aminti cu drag peste an şi peste ani despre aceste momente. Mai mult, vor ca aceste imagini surprinse lângă racla Cuvioasei Parascheva să fie punte peste timp. „Vin aici de când eram mic. M-au adus părinţii. Acum vin eu cu familia mea. Locuim în Piatra Neamţ şi pelerinajul la Sfânta Maică Paraschevă este o bucurie pentru sufletele noastre. Am făcut şi fotografii. De fiecare dată, fie că venim în pelerinaj de hramul Sfintei, sau în altă zi a anului, ne facem şi câteva fotografii. Vrem să ne bucurăm şi peste ani de aceste momente frumoase, le mai arătăm şi părinţilor, şi rudelor”, a spus Cătălin, un pelerin din Neamţ.  

Dar selfieul nu e doar o modă printre tinerii aflaţi în vacanţe, restaurante sau în diferite locaţii cu imagini spectaculoase, ci şi printre cei trecuţi de mult de vârsta tinereţii care îşi aşteaptă cuminţi să le ajungă rândul să se închine la racla Cuvioasei Parascheva. „Venim în pelerinaj la Sfânta Cuvioasă de prin anul 2000. De fiecare dată când ajungem aici ne facem şi poze, ca amintire. La început am fost eu şi soţul. Mai apoi am adus şi copiii la pelerinajul de aici. Am venit şi cu mama. De fiecare dată venim, în primul rând, pentru familie, pentru împlinire. De fiecare dată beneficiem de ajutorul Sfintei. Avem pace şi bucurie în casă, armonie, sănătate, bunăstare, linişte. Ne-a binecuvântat Dumnezeu să ne bucurăm încă de bunici şi străbunici. Ne rugăm şi mulţumim de fiecare dată Sfintei pentru asta”, a spus Mariana, o femeie din Suceava venită în pelerinaj la Iaşi.

 

De sâmbătă, de la începutul pelerinajului peste 70.000 de pelerini s-au închinat la racla Sfintei Parascheva. Autorităţile estimează că în zilele de 13 şi 14 octombrie numărul pelerinilor care vin la Iaşi pentru a se închina la racla Sfintei Parascheva, de hramul acesteiea, să fie mult mai mare.         

 

Cu telefonul sau cu tableta îşi fac nu doar poze în timp ce aşteaptă la rând sau lângă catafalc, ci şi transmisiuni live. „Când ies de aici am o mare bucurie în suflet. Am filmat pentru mine. Pentru că familia mea nu poate fi aici am făcut live pe pagina mea de socializare. Aşa simt şi ei bucuria de a fi alături de Cuvioasă. Aşa am făcut şi anul trecut”, a spus Cătălina, o femeie venită în pelerinaj din Focşani.

Preoţii însă îndeamnă la cumpătare. Ei spun că ar trebui să trăim în bucurie şi smerenie aceste momente pe care le-am putea rata tot căutând imaginea perfectă. „Eu îndemn la măsură. Nu este indicat. Ba chiar e contraindicat să intre cineva în live în timp ce se închină la Cuvioasă. Pentru că atenţia, în loc să fie direcţionată spre acel moment pe care trebuie să îl trăiască cu profundă intensitate sufletească, migrează în zona online”, spune preotul Lucian Apopei, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Iaşilor.

Moaştele Sfântului Andrei Criteanu, aduse la Mitropolie

Pelerinii care ajung în această seară la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei din Iaşi se pot închina şi la moaştele Sfântului Andrei Criteanu. O delegaţie de la Catedrala Mitropolitană din Arkalochori, din Creta, va aduce moaştele Sfântului Andrei Criteanu cu o cursă aeriană specială. 

Sfântul  Andrei Criteanu este supranumit „exarhul cântăreţilor bisericeşti” şi este adus la Iaşi deoarece anul 2023 a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept „anul comemorativ al imnografilor şi cântăreţilor bisericeşti (psalţi)”.

Aşa cum este obiceiul, racla cu moaştele Sf Andrei Criteanu va fi aşezată în acelaşi baldachin în care este racla Sf Cuvioase Parascheva, pentru ca pelerinii să se poată închina.

Viaţa Sfântului Andrei Criteanul 

 Cuviosul Părinte Andrei Criteanul s-a născut în cetatea Damascului, în preajma anului 660, fiind fiul unor părinţi evlavioşi şi iubitori de Dumnezeu, care se numeau Gheorghe şi Grigoria. Cel care avea să devină „alăută bineviersuitoare a Bisericii” şi „liră cu dulce glăsuire”, numit „exarhul cântăreţilor bisericeşti şi starostele scriitorilor”, din voia lui Dumnezeu, până la vârsta de 7 ani, nu a glăsuit deloc. Când a împlinit 8 ani, într-una dintre zilele de sărbătoare, tânărul Andrei a venit la biserică împreună cu părinţii lui şi a participat, aşa cum era obiceiul familiei, la dumnezeiasca Liturghie. După ce s-a împărtăşit, chiar în acea clipă a început a glăsui articulat, ca şi cum n-ar fi fost captiv celor şapte ani de tăcere. A arătat mult drag de învăţătură, iar după ce a deprins literele de bază şi după ce şi-a însuşit în cel mai înalt grad ştiinţa gramaticii, s-a pregătit pentru o mai înţeleaptă educaţie, fiind adus, la vârsta de 15 ani, de părinţii lui la Biserica Sfintei Învieri de la Ierusalim, unde avea să vieţuiască numai şi numai pentru Dumnezeu, Dătătorul de viaţă.

Minunându-se cu toţii de evlavia, blândeţea şi priceperea lui, nu după mult timp, deşi foarte tânăr, a fost numit secretar al Patriarhiei Ierusalimului. A căutat însă mereu singurătatea, dedicându-şi viaţa rugăciunii către Bunul Dumnezeu. După ce a vieţuit în linişte mai mulţi ani şi s-a zăvorât în chilia lui, nu a îngăduit Dumnezeu ca acesta să rămână multă vreme ascuns, ci l-a descoperit pe el, atât spre câştigul lui sufletesc, cât şi pentru cel al aproapelui. I s-a făcut cunoscută împăratului de atunci vieţuirea lui aleasă, bazată pe cunoaşterea în profunzime a scrierilor despre viaţa Sfinţilor Părinţi ai Bisericii. Acesta a fost motivul delegării sale pentru a participa la lucrările celui de-al şaselea Sinod Ecumenic convocat la Constantinopol de Împăratul Constantin cel Nou, care s-au desfăşurat între anii 680-681, unde au participat 170 de episcopi, dar şi preoţi şi monahi luminaţi. Aici s-a aflat şi tânărul Andrei, care a şi avut un rol important, prin mărturisirea sa de credinţă.

Ulterior acestui eveniment important din viaţa Bisericii (care îi pomeneşte în fiecare an pe Sfinţii Părinţi de la Sinodul al VI-lea Ecumenic pe 23 ianuarie, dar şi în a noua duminică după sărbătoarea Rusaliilor), Andrei este hirotonit şi numit arhidiacon al Catedralei „Sfânta Sofia” din Constantinopol. Nu după multă vreme, în timpul împăratului Iustinian a II-lea, a fost numit episcop în Gortyna, metropolă a Insulei Creta, unde a avut o slujire pastorală aleasă.

Calităţile care l-au făcut cu adevărat vestit pe Sfântul Andrei Criteanul au fost cele inspirate de Bunul Dumnezeu. Astfel, rămâne cunoscut peste veacuri datorită darurilor sale oratorice şi imnografice. El a pus bazele unei noi forme de imnografie liturgică, anume canonul.

Este autorul Canonului cel Mare de Pocăinţă care se citeşte în prima şi în a cincea săptămână din Postul Mare. Totodată, a compus numeroase tropare şi stihiri cântate la marile sărbători ale Bisericii: Învierea lui Lazăr, Duminica Floriilor, Naşterea Domnului, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Înălţarea Sfintei Cruci sau la pomenirile Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. De asemenea, de la Sfântul Andrei Criteanul se păstrează 22 de predici frumos alcătuite. Este cunoscută evlavia sa pentru Maica Domnului, căreia îi dedică cele mai frumoase cântări şi predici: „Dacă s-ar măsura pământul cu palma şi marea s-ar putea circumscrie cu funia, şi cerul s-ar proporţiona în coţi, şi s-ar putea număra mulţimea stelelor, dacă s-ar putea socoti picăturile de ploaie sau firele de praf şi de nisip sau dacă am putea cântări greutatea vânturilor, poate atunci am fi în stare a îmbrăţişa întreg cuprinsul admiraţiei pentru pururea Fecioara Maria”.

După o vieţuire virtuoasă, înaltă şi iubitoare de Hristos, Sfântul Andrei Criteanul a trecut la Domnul în a doua jumătate a veacului al VIII-lea, sfintele sale moaşte fiind duse la Constantinopol. Este prăznuit de Biserica Ortodoxă în fiecare an pe data de 4 iulie.

***

Din 1996 a început la Iaşi, pentru prima dată în România, şi un pelerinaj al sfinţilor. Atunci, de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, de la o mănăstire din Patras, Grecia, au fost aduse la Iaşi moaştele Sfântului Apostol Andrei.

Anul acesta, pe 14 octombrie, când este prăznuită Sfânta Cuvioasă Parascheva, se va oficia o slujbă liturgică pe un podium special amenajat în faţa Catedralei Mitropolitane pe bulevardul Ştefan cel Mare. Se aşteaptă ca atunci să fie cel mai mare aflux de pelerini. Se estimează că în aceste zile în pelerinaj vor sosi circa 350.000 de persoane. Pelerinajul la Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei continuă până pe 15 octombrie.

Laura RADU