Micile obiceiuri zilnice care pot apropia sau îndepărta doi oameni

Micile obiceiuri zilnice care pot apropia sau îndepărta doi oameni

Nu marile certuri sunt cele care distrug de cele mai multe ori o relație, ci acumularea tăcută a momentelor mai mici în care unul dintre parteneri nu a fost cu adevărat prezent pentru celălalt.

Un „uite ce am văzut” ignorat, o poveste spusă în timpul unei cine și ascultată doar pe jumătate, un gest de afecțiune la care nu s-a răspuns par nesemnificative și irelevante. Repetate zi de zi, timp de ani, ele spun, de fapt, povestea reală a unei relații.

Cercetătorii care studiază de zeci de ani cuplurile au observat un tipar constant în care partenerii își fac reciproc mici „invitații la conectare”, precum o remarcă, o privire, o întrebare aruncată în trecere. Modul în care celălalt răspunde la acestea, cu interes, cu indiferență sau cu iritare, se adună în timp și devine unul dintre cei mai puternici indicatori ai stabilității unei relații, mai relevant decât certurile în sine sau modul în care sunt gestionate conflictele mari. Tocmai de aceea, obiceiurile zilnice aparent minore contează atât de mult. Întrebarea „cum a fost ziua ta?” pusă cu atenție reală, nu din reflex, un mesaj trimis fără motiv anume în mijlocul zilei, o îmbrățișare la plecarea de acasă funcționează precum niște depozite într-un cont emoțional comun. Când depozitele sunt constante, cuplul rezistă mai ușor la perioadele dificile. Când lipsesc, chiar și un conflict minor poate cântări mult mai greu decât ar trebui. Pe de altă parte, există și obiceiuri care erodează relația fără ca partenerii să realizeze imediat acest lucru. Privitul constant în telefon în timpul conversațiilor, amânarea discuțiilor importante, glumele care ascund, de fapt, resentimente nespuse reprezintă doar câteva exemple mici. Aceste tipare, repetate suficient de des, creează distanță chiar și între doi oameni care încă se iubesc și care, întrebați direct, ar spune că relația lor este în regulă.

Diferența dintre cuplurile care rezistă și cele care se destramă nu ține de absența problemelor, ci de felul în care sunt gestionate momentele obișnuite dintre ele. „Din păcate, există un punct din care nu te mai poți întoarce. La fel ca în cazul afecțiunilor fizice. Prevenția sau depistarea precoce este esențială pentru succesul tratamentului. Noi le specificăm aceste aspecte clienților. Dacă unul dintre parteneri nu-și mai dorește cu adevărat reconcilierea sau repararea relației ori dacă există prea multe resentimente, șansele de succes sunt scăzute”, explică Bogdan Soceanu, psihoterapeut în cuplu și familie la Clinica Hope.

Vestea bună este că aceste tipare pot fi observate și schimbate, iar acest lucru nu presupune neapărat gesturi mari sau vacanțe romantice, ci reintroducerea constantă a atenției în rutina zilnică: ascultarea reală, prezența fizică fără telefon în mână, recunoașterea micilor eforturi ale celuilalt.

Cuplurile care au rămas împreună pe termen lung au răspuns pozitiv la aproximativ 86% dintre aceste mici invitații la conectare venite din partea partenerului, față de doar 33% în cazul cuplurilor care ulterior s-au despărțit, potrivit unei cercetări desfășurate de psihologul John Gottman în laboratorul său de observație a cuplurilor.

Foto: Pexels