Legea antifemicid, blocată! Normele de prevenire a crimelor rămân în așteptare

Aplicarea măsurilor prevăzute de Legea nr. 53/2026 pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl precedă este întârziată de nefinalizarea actelor normative necesare. Într-un răspuns transmis zilele trecute, Ministerul Justiției explică de ce consideră că responsabilitatea este împărțită între mai multe instituții și susține că nu are competența exclusivă de a iniția toate actele subsecvente prevăzute de lege.

Unul dintre documentele restante este ordinul comun care trebuie să reglementeze metodologia de colectare a datelor. Ministerul Justiției precizează că actul este elaborat împreună cu Ministerul Afacerilor Interne și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Pentru redactarea sa a fost constituit un grup de lucru interinstituțional, iar proiectul a fost transmis și Consiliului Superior al Magistraturii pentru un punct de vedere, deoarece metodologia vizează și activitatea instanțelor.

Ulterior, proiectul a fost publicat pentru transparență decizională, iar Centrul FILIA a solicitat organizarea unei dezbateri publice. Potrivit răspunsului ministerului, aceasta a fost programată pentru 7 octombrie 2026. Legea prevedea data de 1 octombrie 2026 pentru colectarea datelor primare, însă Ministerul Justiției apreciază că instituțiile vizate pot începe colectarea în baza dispozițiilor legale, fără să aștepte intrarea în vigoare a ordinului comun.

Cine trebuie să elaboreze instrumentele de evaluare a riscului?

O altă problemă privește instrumentele de evaluare și gestionare a riscului de femicid, care, potrivit legii, trebuie aprobate prin hotărâre de Guvern. Ministerul Justiției susține că actul normativ nu precizează explicit instituția responsabilă de elaborarea proiectului.

În opinia ministerului, instrumentele au un rol preventiv și presupun evaluarea factorilor de vulnerabilitate ai victimelor, activitate care depășește atribuțiile sistemului judiciar. Acestea ar trebui elaborate de instituții care au responsabilități în domeniul educației, protecției familiei și asistenței sociale, precum și experiență directă în relația cu potențialele victime.

Ministerul indică Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) drept instituția care ar trebui să aibă în vedere inițierea proiectului, având în vedere atribuțiile sale în prevenirea și combaterea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor.

Potrivit documentului, încă din iulie 2026, Ministerul Justiției a inițiat corespondență cu ANES, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Secretariatul General al Guvernului, pentru identificarea responsabilităților și coordonarea demersurilor necesare.

Termene depășite, norme încă în lucru

Răspunsul Ministerului Justiției evidențiază dificultățile de coordonare dintre instituțiile implicate în aplicarea Legii nr. 53/2026. În timp ce proiectul ordinului comun a parcurs etapa de consultare, responsabilitatea pentru inițierea hotărârii de Guvern privind instrumentele de evaluare a riscului rămâne un punct de dispută instituțională.

Miza este funcționarea concretă a mecanismelor prin care pot fi identificate situațiile cu risc ridicat și prevenite femicidele și alte omoruri asociate violenței domestice. Fără instrumente operaționale și proceduri clare, aplicarea măsurilor prevăzute de lege riscă să fie întârziată, în pofida cadrului legislativ adoptat. Carmen DEACONU