Guvernul, obligat să plătească aproape un miliard de euro magistraților, în doar 10 zile!

Decizie definitivă cu miză de aproape 5 miliarde de lei pentru bugetul României! Guvernul și Ministerul Finanțelor au pierdut procesul deschis de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru plata restanțelor salariale ale magistraților. Executivul are la dispoziție 10 zile pentru a pune în aplicare hotărârea, iar întârzierea poate atrage penalități și amenzi.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor, menținând decizia Curții de Apel București din 5 mai. Hotărârea obligă autoritățile să achite drepturile salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară.

Miza financiară este de aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro. Sumele provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești și neachitate integral de-a lungul anilor.

Zece zile pentru executare! Ce riscă Guvernul dacă întârzie

Decizia Curții de Apel București prevede că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare obligația în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Pentru fiecare zi de întârziere sunt prevăzute penalități de 1%, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi, în condițiile stabilite de instanță.

Procesul a fost deschis de Înalta Curte, iar cererea a fost semnată de președinta instanței, Lia Savonea. În argumentația sa, instituția a susținut că neplata drepturilor recunoscute prin titluri executorii afectează dreptul de proprietate al judecătorilor și că unele dintre aceste creanțe sunt neexecutate de peste zece ani.

Instanța supremă a invocat, de asemenea, principiul separării puterilor în stat, acuzând autoritățile că nu pun în aplicare obligațiile rezultate din hotărârile judecătorești.

Guvernul a contestat intervenția instanței în buget

În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale pentru a clarifica dacă instanțele pot obliga Executivul să asigure alocări bugetare suplimentare și dacă pot impune plăți care depășesc sumele prevăzute în buget.

Executivul a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, cerând suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii europene.

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte. Bolojan a susținut că instanța supremă s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în materia bugetului și a finanțelor publice.

Poziția Guvernului a fost că elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea fondurilor de rezervă țin de atribuțiile autorităților executive și legislative.

De unde vin cele aproape 5 miliarde de lei

Restanțele salariale au legătură cu majorările de 25% decise în 2023 de Înalta Curte și Parchetul General, pentru alinierea salariilor judecătorilor și procurorilor la nivelurile recunoscute prin hotărâri judecătorești. Majorările au fost aplicate retroactiv, începând cu anul 2018.

Proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Banii suplimentari erau destinați achitării restanțelor salariale.

Ulterior, Guvernul a amânat o parte dintre plăți, fondurile fiind redirecționate către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.

Acum, după respingerea recursului, disputa bugetară se transformă într-o obligație judiciară definitivă. Rămâne de văzut cum va asigura Executivul fondurile necesare și cum va pune în aplicare hotărârea în termenul stabilit de instanță. Adina MITREA