Dealul Cetățuia ar putea deveni unul dintre cele mai atractive puncte de recreere din Iași

* pe hârtie, proiectul pare desprins din marile planuri de dezvoltare urbană occidentală: alei ecologice pentru plimbări, trasee pentru bicicliști, zone de belvedere cu panorame spectaculoase asupra orașului, spații de relaxare, mobilier urban modern, puncte informative, iluminat eficient energetic, locuri de joacă pentru copii și facilități dedicate vizitatorilor

Iașul se pregătește pentru una dintre cele mai ambițioase transformări urbane din ultimii ani: pădurea Cetățuia, unul dintre cele mai spectaculoase și mai puțin valorificate spații verzi ale orașului, ar putea deveni un adevărat paradis al relaxării și agrementului. Investiția estimată la peste 2.2 milioane de euro promite să schimbe radical fața zonei, însă proiectul ridică deja numeroase întrebări și stârnește dezbateri aprinse în rândul ieșenilor.

După ani întregi în care Cetățuia a rămas un colț de natură insuficient exploatat din punct de vedere turistic și recreativ, municipalitatea și Arhiepiscopia Iașilor au ajuns la un acord care deschide calea unei intervenții fără precedent. Nu mai puțin de 49 de hectare de pădure vor fi puse la dispoziția Primăriei pentru amenajarea unei zone moderne de agrement, chiar dacă lucrările propriu-zise vor ocupa aproximativ 3 hectare.

Pe hârtie, proiectul pare desprins din marile planuri de dezvoltare urbană occidentală. Alei ecologice pentru plimbări, trasee pentru bicicliști, zone de belvedere cu panorame spectaculoase asupra orașului, spații de relaxare, mobilier urban modern, puncte informative, iluminat eficient energetic, locuri de joacă pentru copii și facilități dedicate vizitatorilor ar urma să transforme complet experiența celor care aleg să urce pe dealurile Cetățuiei.

Autoritățile insistă asupra unui aspect extrem de sensibil: pădurea nu va fi sacrificată pentru realizarea investiției. Conform documentațiilor tehnice, nu sunt prevăzute tăieri de arbori, defrișări sau intervenții care să afecteze fondul forestier existent. Oficialii susțin că toate amenajările vor fi integrate în peisajul natural, cu respectarea funcțiilor ecologice ale pădurii.

Totuși, amploarea proiectului ridică inevitabil întrebări. O investiție care pornește de la peste 2,2 milioane de euro și care urmează să fie actualizată după elaborarea devizului general ar putea ajunge la costuri considerabil mai mari. Experiența altor proiecte publice arată că diferența dintre estimările inițiale și costurile finale poate fi semnificativă, iar contribuabilii ieșeni vor urmări cu atenție fiecare etapă a implementării.

Apare un nou așezământ monahal

În paralel cu amenajarea zonei de agrement, Arhiepiscopia Iașilor își dezvoltă propriul proiect în interiorul fondului forestier. Pe o suprafață de aproximativ 1 hectar urmează să fie construit un nou așezământ monahal care va include biserică, chilii, spații de cazare, un centru de consiliere (care funcționează în prezent în clădirile Bisericii Talpalari) și anexe gospodărești.

Regimul de înălţime va fi cu demisol, parter şi un etaj, în contextul unei suprafeţe desfăşurate de aproape 7.500 mp. În cadrul ansamblului vor fi angajate 30 de persoane, care vor dispune de 10 locuri de parcare

 Deși proiectanții susțin că amplasamentul a fost ales într-o zonă cu densitate redusă a arborilor pentru a limita impactul asupra mediului, investiția adaugă o nouă dimensiune transformărilor care vor remodela întreaga zonă.

Și mai spectaculos este faptul că toate aceste proiecte se suprapun peste lucrările de restaurare ale ansamblului Mănăstirii Cetățuia, unul dintre cele mai importante monumente istorice ale Moldovei. Dacă toate investițiile vor fi finalizate conform planurilor, dealul Cetățuia ar putea deveni până la sfârșitul deceniului unul dintre cele mai atractive puncte turistice și de recreere din Iași.

***

Susținătorii proiectului vorbesc despre apariția unui „Central Park” al Iașului, un spațiu în care natura, patrimoniul și mobilitatea verde se întâlnesc într-un concept modern și atractiv. Criticii avertizează însă că orice intervenție într-un ecosistem forestier trebuie monitorizată atent și că promisiunile privind protejarea pădurii trebuie respectate cu strictețe. Carmen DEACONU