Iașul, pe o bombă seismică! Documentele oficiale arată unde este pericolul cel mai mare

* un recent raport de specialitate identifică explicit mai multe zone considerate extrem de vulnerabile: centrul municipiului Iași, Podu Roș – Podu de Piatră, Nicolina, Tătărași, Copou, dar și centrele orașelor Pașcani, Târgu Frumos și Hârlău * 65% dintre ieșeni locuiesc în zona de risc seismic ridicat * „Perioada de a unui cutremur de 7 grade este de  33,1 ani”

Iașul trăiește cu o amenințare permanentă deasupra capului, iar puțini conștientizează cât de mare este riscul. Potrivit documentelor oficiale privind managementul situațiilor de urgență, municipiul se află în una dintre cele mai expuse zone ale României la efectele unui cutremur major produs în Vrancea. Mai grav este că aproape două treimi din populația județului - aproximativ 65% - locuiește în zona seismică „C”, cea mai periculoasă din județ, unde este încadrat inclusiv municipiul Iași.

Pericolul nu vine doar din apropierea față de zona Vrancea. Specialiștii avertizează că solul pe care este construit orașul poate amplifica undele seismice, iar existența pânzei freatice și a straturilor de nisip predispuse la lichefiere poate transforma un cutremur puternic într-un adevărat coșmar urban. „ Riscul cel mai mare se prezintă în municipiul Iaşi, unde fenomenele de amplificare a undelor seismice este cauzată de straturile predispuse la lichefiere, existenţa pânzei freatice şi zonele cu nisip aflat sub presiune. in cazul producerii unui cutremur de pământ intermediar, magnitudinea maximă aşteptată a acestuia este de 7,5°R, direcţia principală de propagare a mişcării seismice este NE — SV, distanţa faţă de zona epicentrală este de 220 km”, se arată într-un Raport de specialitate.

Zonele cele mai expuse efectelor, în Iași

Și mai îngrijorător este faptul că o mare parte din fondul construit al Iașului datează dinainte de 1977, anul în care România a introdus norme antiseismice moderne după devastatorul cutremur din 4 martie. Cu alte cuvinte, numeroase blocuri și clădiri în care locuiesc zilnic zeci de mii de ieșeni au fost proiectate după standarde care astăzi sunt depășite.

Raportul identifică explicit mai multe zone considerate extrem de vulnerabile: centrul municipiului Iași, Podu Roș – Podu de Piatră, Nicolina, Tătărași, Copou, dar și centrele orașelor Pașcani, Târgu Frumos și Hârlău. În cazul unui seism major, cvartale întregi ar putea fi afectate simultan, iar replicile ulterioare pot provoca prăbușirea clădirilor deja slăbite în primele secunde ale cutremurului. „Zonele cele mai expuse efectelor sunt: a. zona centrală a municipiului Iaşi; b. zona cuprinsă între Podul Roşu şi Podul de Piatră (străzile D. Cantemir, N. Iorga, şos. Naţională şi Aleea Decebal); c. zona cuprinsă între gara Nicolina, bd. Primăverii, Splai Bahlui şi campusul universitar T. Vladimirescu; d. cartierul Tătăraşi, zona delimitată de str. V. Lupu şi str. Ciurchi; e. cartierul Copou, zona delimitată de str. M. Costăchescu, bd. Carol str. Codrescu. f. zona centrală a municipiului Paşcani, cuprinsă între Primăria municipiului şi Spitalul Municipal; g. zona centrală a oraşului Tg. Frumos, cuprinsă între Primăria oraşului şi Staţia Tg. Frumos a Serviciului de Ambulanţă; h. zona centrală a oraşului Hârlău, cuprinsă între Primăria oraşului şi Spitalul Orăşenesc”, se arată în document.

„Perioada de a unui cutremur de 7 grade este de  33,1 ani”

Datele oficiale mai arată că intensități seismice de gradul VIII pe scara MSK pot reveni statistic o dată la aproximativ 50 de ani, iar pentru evenimente și mai severe, de gradul IX, perioada de revenire este estimată la circa 200 de ani.

Nu este vorba despre o certitudine privind data producerii unui cutremur, ci despre evaluări probabilistice utilizate în proiectarea și managementul riscului. Însă mesajul este clar: Iașul nu este ferit de un seism devastator. „Perioada de revenire este cuprinsă între 0,91 ani - la cutremure de 5 grade, 2,24 ani - cutremure de 5,5 grade, 5,4 ani - cutremeure de 6 grade, 13,49 ani – cutremure de 6,5 grade, 33,1 ani - cutremure de 7 grade și 81,23 ani, cutremure de 7,5 grade”, consideră specialiștii.

În aceste condiții, este absolut necesar a se ști câte dintre clădirile vulnerabile au fost consolidate și câte așteaptă încă următorul mare cutremur.

În timp ce programele naționale de consolidare există pe hârtie, ritmul lucrărilor rămâne redus, iar mii de oameni continuă să locuiască în imobile ridicate cu zeci de ani înainte de apariția normelor moderne de protecție antiseismică.

Realitatea este incomodă: Iașul este unul dintre cele mai importante centre urbane ale Moldovei, dar și unul dintre cele mai expuse în fața unui mare cutremur. Întrebarea nu este dacă orașul va mai fi zguduit de un seism puternic, ci cât de pregătit va fi atunci când acesta se va produce.

Daniel BACIU