Iașul înoată în banii PNRR! Paradoxul celui mai finanțat județ din țară

Pe hârtie, Iașul pare marele câștigător al investițiilor publice. Ministerul Dezvoltării anunță cifre impresionante: 205 contracte în derulare, 76 de primării beneficiare și peste 1,1 miliarde de lei atrași prin PNRR. Este unul dintre cele mai mari volume de finanțare din România, suficient pentru ca județul să urce pe podiumul național și să domine detașat întreaga Moldovă. Din nefericire, rezultatele se văd foarte puțin!

În trafic, șantierele par interminabile. În multe comune, investițiile promise încă sunt în lucru. În municipiu, infrastructura continuă să fie sufocată, iar locuințele pentru tineri au rămas un lux pe care statul pare incapabil să îl ofere.

Rezultatele, departe de a impresiona

Cu 1,100 miliarde de lei, Iașul depășește Suceava, Bacăul, Botoșaniul și toate celelalte județe din Moldova. Doar Bucureștiul gestionează proiecte mai valoroase.

Suceava, principalul urmăritor din regiune, are investiții de aproximativ 917 milioane de lei, Botoșani ajunge la 720 de milioane, iar Bacăul rămâne la puțin peste 519 milioane de lei. Diferența dintre Iași și Vaslui depășește 770 de milioane de lei, semn că ritmul dezvoltării este complet diferit.

La prima vedere, pare o poveste de succes. Numai că succesul se măsoară în lucrări terminate, nu în contracte semnate.

Ministerul arată că sunt 205 proiecte în implementare. Tocmai aici apare provocarea: sute de investiții trebuie finalizate într-un timp foarte scurt, iar întârzierile pot transforma miliardul de astăzi în oportunitatea ratată de mâine.

În județul Iași, 76 de UAT-uri au proiecte finanțate. Doar Bihor (88), Suceava (85), Mureș (83) și Olt (77) au un număr mai mare. Acest lucru arată că finanțările nu sunt concentrate exclusiv în municipiul Iași, ci ajung în majoritatea comunelor și orașelor județului.

Și din perspectiva numărului de proiecte, Iașul este în elita națională, după Bihor – 322 (lider detașat), Suceava – 215, Olt – 209, Alba și Mureș – câte 196.

Numărul mare de contracte indică un portofoliu divers de investiții, de la eficiență energetică și mobilitate urbană până la locuințe și digitalizare.

Unde merg banii, în Iași

Ministerul precizează că cele 1,1 miliarde de lei sunt concentrate în două componente majore: Valul Renovării (C5), renovarea energetică a blocurilor și clădirilor publice - 56 contracte, 499,5 milioane lei, Fondul Local (C10) - 152 contracte, 635,8 milioane lei.

Sunt finanțate autobuze și microbuze electrice, locuințe nZEB, eficientizarea energetică, documentații GIS și urbanism.

Un indicator care arată ritmul implementării este nivelul plăților deja efectuate: la contracte de 1,100 miliarde lei, s-au plătit 925,7 milioane lei. Asta înseamnă că aproximativ 84% din valoarea contractelor este deja decontată, semn că multe proiecte sunt într-un stadiu avansat de execuție.

Cea mai mare contradicție apare atunci când cifrele despre investiții sunt puse lângă cele despre locuințe.

Într-un județ cu zeci de mii de studenți, cu una dintre cele mai tensionate piețe imobiliare din România și cu chirii aflate la maxime istorice, bilanțul este aproape șocant.

Doar 72 de locuințe ANL pentru tineri. Timișul are 338, Hunedoara 277, Bihor 223, Cluj 202, iar chiar județe mai mici au reușit să livreze mai multe locuințe decât Iașul.

Cu alte cuvinte, în timp ce autoritățile vorbesc despre sute de milioane investite, tinerii continuă să se lupte cu chirii uriașe și cu o piață imobiliară aproape inaccesibilă.

Ușa s-a închis pentru proiectele noi

Mai există o veste care schimbă complet perspectiva. Ministerul Dezvoltării confirmă că nu mai pot fi depuse proiecte noi prin PNDL și „Anghel Saligny”. Practic, robinetul pentru cele mai importante programe naționale este închis.

Cine a prins finanțarea merge mai departe. Cine a rămas pe dinafară va trebui să aștepte alte programe.

Pentru multe comunități din județ, asta înseamnă că investițiile promise nu mai pot fi recuperate prin aceste mecanisme.

Statistica este impresionantă și nimeni nu o poate contesta: peste 1,1 miliarde de lei, 205 contracte și 76 de administrații locale implicate.

Dar ieșenii nu circulă pe statistici și nu locuiesc în tabele. Ei vor drumuri terminate, școli renovate, spitale moderne, autobuze care circulă și locuințe accesibile.

Până când aceste investiții vor deveni realitate, miliardul anunțat de Minister riscă să rămână doar o cifră spectaculoasă într-un comunicat oficial. Iar pentru un județ care aspiră să fie capitala economică a Moldovei, diferența dintre „banii atrași” și „proiectele finalizate” va face, în cele din urmă, adevărata diferență.

Daniel BACIU