Orașul anxios. De ce ajung ieșenii la psiholog și psihiatru
Iașul nu mai intră în cabinet doar cu depresii severe sau diagnostice vechi. Tot mai multe probleme încep aparent banal: un somn fragmentat, frica de a conduce, imposibilitatea de a opri gândurile, iritabilitate la serviciu sau senzația că orice veste poate provoca un dezastru. Între presiunea cotidiană și costurile tratamentului, sănătatea mintală devine însă și o problemă economică.
Iașul anxios nu se vede neapărat pe stradă. Merge la serviciu, își duce copiii la școală, răspunde la mesaje și își plătește facturile. În interior, însă, trăiește cu palpitații, scenarii negative, oboseală, lipsă de concentrare și sentimentul că nu mai poate ține pasul cu propria viață.
Cabinetele locale își prezintă serviciile pentru persoane care se confruntă cu anxietate, atacuri de panică, frici persistente, stres, epuizare emoțională, depresie, traumă, conflicte de cuplu și dificultăți de adaptare. Oferta arată indirect și tipul de probleme pentru care ieșenii caută ajutor: nu doar boli psihice severe, ci și efectele unei vieți trăite permanent sub presiune.
Anxietatea începe cu o noapte nedormită
Mulți oameni nu ajung la specialist spunând că suferă de anxietate. Spun că nu mai dorm, că simt o apăsare în piept, că îi doare stomacul înainte de serviciu, că nu se pot concentra sau că se tem fără să poată explica exact de ce.
În spatele acestor stări pot apărea presiunea profesională, nesiguranța financiară, îngrijirea unui părinte bolnav, tensiunile din cuplu, singurătatea sau teama că un copil nu se va descurca la școală. În alte cazuri, declanșatorul este un eveniment concret: un divorț, pierderea locului de muncă, un accident, un diagnostic medical ori moartea unei persoane apropiate.
Anxietatea poate fi întreținută și de ritmul digital. Telefonul aduce fără pauză știri, comparații sociale, mesaje profesionale și obligația de a răspunde imediat. DSP Iași a inclus dependența de ecrane într-o campanie dedicată sănătății mintale, avertizând asupra efectelor utilizării excesive a dispozitivelor.
Iașul adună cazurile psihiatrice din întreaga regiune
Orașul nu tratează doar pacienții locali. Institutul de Psihiatrie „Socola” este unitate de interes național și centru de coordonare pentru serviciile psihiatrice din toate județele Regiunii Nord-Est.
Documentele strategice ale institutului, care folosesc datele Planului regional de servicii sanitare 2021–2027, indică pentru județul Iași 71.906 consultații de psihiatrie și 8.970 de consultații de psihiatrie pediatrică. Iașul concentra 37% dintre consultațiile psihiatrice și 31% dintre consultațiile de psihiatrie pediatrică raportate la nivelul Regiunii Nord-Est. Cifrele nu reprezintă activitatea exclusivă din 2026, dar arată rolul regional uriaș al infrastructurii medicale ieșene.
Presiunea se vede și în statisticile naționale. Raportul OECD privind sistemul de sănătate din România avertizează că nevoile de îngrijire psihică rămase neacoperite sunt mai mari decât în statele europene membre ale organizației. Procentele aparent reduse ale depresiei pot fi influențate de diagnosticarea insuficientă și de stigmatul care îi împiedică pe oameni să ceară ajutor.
Zece ședințe de terapie pot costa 2.500 de lei
Accesul rapid la un specialist este deseori condiționat de bani. În cabinetele și clinicile private din Iași, o ședință individuală de psihoterapie de aproximativ 50 de minute costă frecvent între 200 și 250 de lei. Un parcurs de zece întâlniri ajunge astfel la 2.000–2.500 de lei.
Consultația psihiatrică privată poate costa și mai mult. La una dintre clinicile ieșene verificate, prima consultație este tarifată cu 400 de lei, iar controlul cu 300 de lei. Un pacient care combină consultațiile medicale cu zece ședințe de psihoterapie poate depăși ușor 3.000 de lei, fără a include medicamentele sau evaluările suplimentare.
Pentru o familie cu venituri mici, terapia regulată poate deveni o cheltuială imposibilă. Ședințele sunt întrerupte, programările sunt amânate, iar pacientul cere ajutor abia când simptomele îi afectează munca, relațiile sau capacitatea de a funcționa.
Decontarea nu înseamnă terapie gratuită pentru oricine
Consultațiile psihiatrice pot fi accesate în sistemul public, în condițiile prevăzute de contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate. În cazul serviciilor psihologice, traseul este mai complicat.
Cadrul CNAS permite decontarea evaluării psihologice, consilierii și psihoterapiei ca servicii conexe actului medical în anumite specialități și pentru anumite diagnostice, la recomandarea medicului. Sunt incluse, între altele, psihiatria, neurologia, oncologia, diabetul, cardiologia, nefrologia și îngrijirile paliative. Asigurarea medicală nu oferă însă automat oricărei persoane un program nelimitat de psihoterapie la cabinetul ales.
Această diferență explică de ce piața privată a crescut. Oamenii caută programări rapide, continuitate și posibilitatea de a merge săptămânal la același terapeut, chiar dacă factura este suportată integral din veniturile familiei.
Când este nevoie de psiholog și când de psihiatru
Psihologul sau psihoterapeutul lucrează cu emoțiile, comportamentele, traumele, relațiile și mecanismele prin care persoana gestionează problemele. Psihiatrul este medic și poate stabili un diagnostic medical, poate prescrie tratament și poate evalua situațiile în care simptomele devin severe.
Cele două forme de ajutor nu se exclud. Atacurile de panică repetate, depresia severă, insomnia persistentă, pierderea capacității de a munci, consumul problematic de alcool sau medicamente și gândurile de autovătămare necesită evaluare medicală, nu doar sfaturi primite de pe internet.
Orașul anxios nu este neapărat un oraș mai bolnav decât în trecut. Este un oraș care începe să recunoască ceea ce înainte ascundea. Problema rămâne distanța dintre momentul în care omul simte că nu mai poate și momentul în care își permite sau reușește să primească ajutor. Clara DIMA