Cutremurul îi obligă să reconstruiască! Unul dintre cele mai importante spitale din Iași intră în șantier

Paradoxul dureros al Iașului devine oficial. Într-un oraș considerat capitala medicală a Moldovei, unul dintre cele mai importante spitale de boli respiratorii funcționează într-o clădire ridicată în 1968 și încadrată în clasa de risc seismic RS II. Abia acum, după ani de avertismente și după nenumărate semnale privind vulnerabilitatea clădirilor din oraș, începe una dintre cele mai importante investiții în siguranța pacienților.

Consiliul Județean Iași a dat startul unui proiect de peste 65 de milioane de lei pentru consolidarea și modernizarea Corpului C1 al Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie. Aproape jumătate din bani provin din bugetul județului, iar restul sunt asigurați prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat.

Președintele CJ admite că proiectul rezolvă doar problema imediată

Lucrările nu înseamnă doar reparații. Constructorii vor interveni asupra structurii de rezistență, vor reface instalațiile electrice, sanitare și de fluide medicale, vor moderniza secțiile ATI și blocul de sterilizare, iar clădirea va deveni eficientă energetic și accesibilă persoanelor cu dizabilități. Practic, spitalul va fi reconstruit din temelii, fără a-și întrerupe activitatea.

Dar investiția scoate la lumină și o realitate incomodă. Dacă unul dintre cele mai importante spitale de pneumologie din România are nevoie de consolidare seismică de urgență, cu siguranță și alte clădiri medicale din Iași așteaptă încă intervenții similare.

Chiar președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, admite că proiectul rezolvă doar problema imediată. Soluția pe termen lung rămâne construirea noului Spital Integrat de Boli Respiratorii din Bucium, proiect despre care autoritățile spun că este complet pregătit, dar blocat din lipsa finanțării.

Secții relocarte la Spitalul „Elena Doamna” și Spitalul „Pașcanu”

Și managerul spitalului, Radu Crișan-Dabija, transmite un mesaj fără echivoc: o clădire proiectată în urmă cu aproape șase decenii nu mai poate răspunde standardelor medicinei moderne, iar pacienții merită condiții complet diferite.

În următoarele 33 de luni, activitatea medicală va continua prin relocarea secțiilor către Spitalul „Elena Doamna” și Spitalul „Pașcanu”, în timp ce Ambulatoriul și Dispensarul TBC vor funcționa în continuare în locațiile actuale.

Investiția este, fără îndoială, una dintre cele mai importante pentru sistemul medical ieșean din ultimii ani, deși ar trebui să aflăm cum a fost posibil ca o clădire încadrată în risc seismic să ajungă într-o asemenea stare înainte ca marile lucrări de consolidare să înceapă.

Într-un oraș aflat într-una dintre cele mai expuse zone seismice ale României, fiecare investiție în consolidare înseamnă nu doar modernizare, ci și o investiție directă în salvarea de vieți. Carmen DEACONU