Lipsa banilor nu rămâne în portofel. Intră în casă, tulbură somnul, întreține anxietatea și obligă creierul să trăiască permanent în stare de alertă. Un studiu britanic realizat pe parcursul mai multor decenii arată că dificultățile financiare persistente sunt asociate cu rezultate cognitive mai slabe încă de la vârsta mijlocie.

Creierul plătește factura grijilor financiare

Când nu știi dacă vei avea bani pentru rată, întreținere, mâncare sau medicamente, fiecare zi devine un exercițiu de supraviețuire. Mintea calculează permanent: ce factură poate fi amânată, la ce trebuie renunțat și de unde mai pot fi împrumutați bani.

Această presiune nu dispare odată cu închiderea aplicației bancare. Se mută în somn, în relațiile de familie, în capacitatea de concentrare și, uneori, în cabinetul psihologului sau al medicului psihiatru.

Un studiu coordonat de cercetători de la University College London a analizat datele a 2.759 de britanici născuți în 1946 și urmăriți în diferite etape ale vieții. Cercetarea a fost publicată în revista „Innovation in Aging”. Participanții care s-au confruntat în mod repetat cu venituri mici sau cu dificultăți financiare au obținut, la vârsta de 53 de ani, rezultate mai slabe la testele de memorie verbală și de viteză a procesării informațiilor.

Nu o lună proastă, ci ani întregi de nesiguranță

Cercetătorii fac o diferență importantă între un episod financiar dificil și traiul îndelungat sub presiunea banilor. Cele mai slabe rezultate au fost înregistrate în cazul persoanelor care au traversat dificultăți economice în mod repetat, de-a lungul vieții adulte.

Aproximativ 16% dintre participanți s-au aflat în mod persistent în categoria veniturilor mici, iar 12% au raportat dificultăți financiare repetate. Analizele imagistice efectuate mai târziu au indicat, în cazul veniturilor reduse persistente, și semne asociate unei sănătăți cerebrale mai slabe, precum un volum cerebral mai mic și ventricule mai mari.

Studiul nu demonstrează că lipsa banilor provoacă în mod direct îmbătrânirea creierului. Arată însă că legătura se menține chiar și după luarea în calcul a educației și a condițiilor socioeconomice din copilărie. Autorii cred că stresul cronic, suprasolicitarea cognitivă și inflamația ar putea contribui la această asociere, dar mecanismele trebuie cercetate suplimentar.

De la factura neachitată la anxietate și depresie

Grija banilor poate începe banal: verificarea repetată a soldului, amânarea unei plăți sau teama că salariul nu va ajunge până la sfârșitul lunii. Când situația durează, pot apărea insomnia, iritabilitatea, oboseala, dificultățile de concentrare, atacurile de panică, sentimentul de neputință și izolarea.

Organizația Mondială a Sănătății avertizează că situațiile stresante pot provoca sau agrava probleme de sănătate mintală, în special anxietatea și depresia. Atunci când simptomele devin persistente și afectează activitatea zilnică, este necesară evaluarea unui specialist.

Nu orice om care are rate sau datorii ajunge la psihiatru. Dar nici stresul financiar nu trebuie minimalizat prin îndemnul „nu te mai gândi la bani”. Omul nu poate înceta să se gândească la o factură pe care nu are cu ce să o plătească.

Sărăcia nu este doar o problemă de portofel

Concluziile studiului britanic mută discuția dincolo de responsabilitatea individuală. Sărăcia prelungită nu înseamnă doar mai puține cumpărături, vacanțe sau economii. Poate însemna ani de stres, decizii luate sub presiune, somn pierdut și o vulnerabilitate mai mare în fața problemelor psihice și cognitive.

Politicile care reduc insecuritatea financiară, sprijină accesul la locuință, la servicii medicale și la venituri stabile pot deveni, indirect, politici de sănătate publică. Ajutorul oferit la timp nu salvează doar bugetul unei familii. Poate proteja sănătatea mintală și creierul oamenilor pentru anii care urmează. Clara DIMA