Drumul uimitor al Sfântului Eustațiu din mijlocul gloriei spre încercări care i-au schimbat destinul

Eustație Placida, unul dintre generalii de seamă ai împăratului Traian, a îmbrățișat credința creștină după o viziune pe care a avut-o la vânătoare. Împreună cu soția sa, Teopista, și cu fiii lor, Agapie și Teopist, este pomenit în Calendarul Ortodox pe 20 septembrie.

Eustație Placida era cunoscut ca un militar cu experiență, aflat în slujba împăratului Traian. Încă din vremea lui Tit, în anul 70, a participat la asediul și distrugerea Ierusalimului. Însă viața lui a luat o altă turnură după un episod petrecut la vânătoare.

O întâmplare din pădure care i-a schimbat cursul vieții

Potrivit relatărilor, Placida se afla la vânătoare și urmărea un cerb. În acel moment, între coarnele animalului a zărit semnul crucii și chipul Mântuitorului Iisus Hristos răstignit. Această întâmplare a marcat începutul unei schimbări profunde pentru generalul roman.

Se spune că Dumnezeu i-a vorbit atunci, așa cum i-a vorbit lui Saul pe drumul spre Damasc. La câteva zile după acest eveniment, Placida s-a botezat. Odată cu el au primit botezul și soția sa, Teopista, împreună cu cei doi fii, Agapie și Teopist.

După botez, Placida, care a primit numele Eustație, s-a întors în locul unde avusese viziunea, pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu. Acolo a primit îndemnul să își păstreze credința și să nu se teamă de încercările care urmau să vină.

La scurt timp după aceea, au început să apară necazurile. Slujitorii lui Eustație și animalele sale au murit, iar el a pierdut mare parte din ceea ce avea. Pentru cineva cu rang și avere, pierderea a fost greu de suportat, dar povestea merge mai departe.

Un drum plin de încercări pentru familia lui Eustație

Eustație a părăsit orașul împreună cu familia. Au urcat într-o corabie, cu gândul să ajungă în Egipt. Călătoria s-a transformat însă într-o perioadă grea, pentru că Eustație a fost despărțit de cei dragi.

Soția sa, Teopista, a fost luată cu forța de corăbier, care o dorea ca slujnică, iar Eustație nu a putut să o apere. După această despărțire, a urmat o altă lovitură: cei doi copii, Agapie și Teopist, au fost luați de animale sălbatice în timp ce încercau să treacă un râu. Eustație a rămas singur, fără familie. Relatarea arată că Dumnezeu îi încerca răbdarea și credința prin aceste necazuri.

Rămas fără cei dragi, Sfântul Mare Mucenic Eustație s-a stabilit în satul Vadisie. La început, a muncit pentru a-și câștiga existența. Mai târziu, oamenii din sat au avut încredere în el și l-au pus paznic al pământurilor.

Fostul general ajunsese să aibă o viață simplă, departe de tot ce avusese înainte. Totuși, nu a fost uitat. Doi trimiși ai împăratului Traian au ajuns în satul Vadisie, căutându-l.

O reîntâlnire care schimbă totul

Cei doi trimiși l-au găsit pe Eustație și i-au transmis că împăratul Traian îl dorește din nou în fruntea armatei. După o perioadă grea, Eustație a revenit în armată.

În această nouă etapă, Eustație a avut printre ofițeri doi tineri de care s-a atașat, fără să știe că erau chiar fiii săi, Agapie și Teopist, salvați de păstori după ce fuseseră luați de animale sălbatice.

Regăsirea familiei s-a petrecut treptat. În timpul unei campanii militare, Dumnezeu a făcut posibilă și reîntâlnirea cu soția sa, Teopista, care fusese eliberată după ce corăbierul a murit. Astfel, familia s-a reunit după ani de despărțire și suferință.

Un refuz care i-a schimbat destinul

După moartea împăratului Traian, la conducerea imperiului a venit Adrian. Noul împărat i-a cerut lui Eustație să aducă jertfă zeilor păgâni. Eustație a refuzat și a mărturisit credința în Iisus Hristos. Din această cauză, el, soția și fiii săi au fost supuși chinurilor și au murit ca martiri.

O zi de pomenire cu semnificații aparte

Sfântul Mare Mucenic Eustație Placida, soția sa Teopista și fiii lor, Agapie și Teopist, sunt pomeniți în Calendarul Ortodox pe 20 septembrie. Viața lor este un exemplu de credință, răbdare și statornicie în fața încercărilor. De la rangul de general la pierderea familiei și apoi la martiriu, drumul lui Eustație rămâne plin de semnificații pentru credincioși.

Luptător aprig pentru dreapta credință și următor credincios al evlaviei, Plachida, ostaș credincios și ucenic tainic al lui Hristos, care te-ai izbăvit de păgânătatea părinților tăi prin glasul cerbului și apoi ai primit harul răbdării muceniciei; O, dumnezeiescule mucenic, împreună cu fericita Teopista și cu fiii voștri, rugați-vă lui Hristos, Dumnezeul nostru, pentru sufletele noastre.

În aceeași zi, Mineiul amintește și alte nume importante, precum:

• Sf. Mărturisitori Ipatie Episcopul și Andrei Preotul;


• Sf. Mc. Artemidor și Talu;


• Sf. Ier. Meletie, Episcopul Ciprului;


• Sf. M. Mc. Ioan Egipteanul, martirizat de Maximian împreună cu alți patruzeci;


• Sf. Nou Mc. Ilarion Criteanul, care a mărturisit la Constantinopol în 1804, săvârșindu-se prin sabie.

Pomenirea Sfântului Eustație și a familiei sale rămâne pentru credincioși o amintire a puterii credinței păstrate în vremuri grele. Povestea lui arată cum un om cu rang înalt a ales să rămână credincios lui Hristos, chiar dacă acest lucru l-a costat totul.