Explicații pentru dezastrul de la testele PISA: „prea puțină școală, prea multă vacanță!”

* la Matematică, mai mult de jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating pragul de bază * există și o problemă structurală: elevii români au cu 1.600 de ore de instruire mai puțin decât media OECD * paradoxal, România are însă mai mult timp de vacanță: 16,6 săptămâni pe an, față de 13,5 săptămâni media OECD * ministrul Educației spune că nu va susține, cel puțin acum, creșterea numărului de ore sau a săptămânilor de școală

România are o problemă uriașă în educație, iar ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, o recunoaște fără menajamente: rezultatele PISA 2025 sunt slabe și arată că aproximativ jumătate dintre elevii români nu au competențele pe care școala le consideră minimale la finalul gimnaziului.

„Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri”, transmite Mihai Dimian, într-un mesaj în care avertizează că România nu mai are nevoie, înainte de toate, de încă o avalanșă de reforme, ci de o privire lucidă asupra celor deja făcute.

PISA 2025 a testat în România 7.725 de elevi născuți în 2009, reprezentativi pentru aproximativ 172.000 de elevi din aceeași generație. Iar cifrele ridică serioase semne de întrebare.

La Matematică, aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 PISA, considerat pragul de bază. Cifra trebuie privită însă în context: nivelul 2 PISA este mai apropiat de nota 6 la Evaluarea Națională decât de nota 5.

Și aici apare o altă veste care ar trebui să dea de gândit: la Evaluarea Națională din 2024, 46% dintre elevii prezenți au obținut note sub 6 la Matematică. Dacă raportarea se face la întreaga populație a elevilor de clasa a VIII-a, nu doar la cei care s-au prezentat la examen, proporția ajunge la 54%.

Cu alte cuvinte, problema nu este doar în statisticile PISA. Ea se vede și în propria noastră școală.

Ruralul nu poate fi pus simplu la zid

Mihai Dimian atrage atenția și asupra unei alte capcane în interpretarea rezultatelor PISA: diferența uriașă dintre rural și urban.

Cei mai mulți dintre elevii testați - 89% - erau deja în clasa a IX-a, la liceu. După Evaluarea Națională și repartizarea computerizată, elevii cu rezultate mai bune ajung în proporție mare la licee din mediul urban, indiferent dacă au absolvit gimnaziul la sat sau la oraș.

Astfel, diferența de 109 puncte la Matematică dintre rural și urban nu poate fi citită pur și simplu drept dovada că „școala de la sat este mai proastă”. Rezultatul este influențat și de selecția produsă anterior prin examen, opțiunile elevilor și repartizarea la liceu.

România pierde teren, dar nu este singură

Situația este cu atât mai complicată cu cât scăderea rezultatelor nu este exclusiv românească. PISA 2025 consemnează cele mai mici medii OECD înregistrate vreodată în cele trei domenii evaluate.

Între 2019 și 2025, scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce media OECD s-a prăbușit cu 19 puncte.

Pandemia și școala online din perioada critică pentru această generație sunt, în opinia ministrului, factori care trebuie luați în calcul. Dar nu pot explica totul.

Există și o problemă structurală: elevii români beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în primar și gimnaziu, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OECD.

Paradoxal, România are însă mai mult timp de vacanță: 16,6 săptămâni pe an, față de 13,5 săptămâni media OECD.

Dimian spune că nu va susține, cel puțin acum, creșterea numărului de ore sau a săptămânilor de școală. Propune însă ca „Școala altfel” și „Școala verde” să fie transformate, pentru o perioadă, în săptămâni cu activități remediale și aplicate.

Iar elevii cu medii sub 7 ar trebui să participe săptămânal la activități remediale de Matematică și Limba română.

„Virusul cognitiv” care vine din telefoane și AI

La toate acestea se adaugă o amenințare despre care școala abia începe să vorbească serios: inteligența artificială și fragmentarea atenției.

Ministrul folosește o expresie spectaculoasă - „virus cognitiv” - pentru a descrie efectele posibile ale AI asupra modului în care elevii gândesc și învață.

Rețelele sociale, timpul petrecut în fața ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură și atenția tot mai fragmentată completează tabloul.

România are, așadar, o problemă care nu mai poate fi ascunsă în spatele unei noi reforme, al unei noi programe sau al unui nou slogan.

Aproape unul din doi elevi nu ajunge la nivelul minim de competență la Matematică. Iar întrebarea nu mai este dacă sistemul educațional trebuie schimbat, ci cât timp ne mai permitem să așteptăm.

Ce sunt testele PISA

Testele PISA (Programme for International Student Assessment) reprezintă o evaluare internațională standardizată care măsoară competențele elevilor în vârstă de 15 ani în domenii-cheie, cu scopul de a vedea cât de bine pot aceștia să aplice cunoștințele acumulate în situații din viața reală. Acest studiu este dezvoltat și coordonat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și se desfășoară o dată la trei ani.

Carmen DEACONU