Alarmă în România: peste 60% dintre diagnosticele HIV sunt depistate tardiv

România se află printre țările europene cu cea mai mare proporție a diagnosticelor HIV realizate tardiv. Peste 60% dintre cazurile diagnosticate în țara noastră sunt depistate într-un stadiu avansat al infecției, situație care ridică semne de întrebare în privința accesului la testare și a modului în care este făcută prevenția.

Datele ECDC pentru 2024 arată că, la nivelul Uniunii Europene și Spațiului Economic European, 48% dintre diagnosticele HIV au fost tardive. România s-a aflat pe locul al patrulea între statele cu cea mai mare proporție a diagnosticelor tardive, după Croația, Suedia și Bulgaria.

În UE/SEE au fost raportate în 2024 24.164 de diagnostice HIV, iar datele europene indică în continuare probleme importante legate de depistarea timpurie. ECDC definește diagnosticul tardiv printr-un nivel al celulelor CD4 sub 350/mm³, ceea ce indică deja afectarea sistemului imunitar.

Testarea, marea problemă

Subiectul a fost discutat pe 10 septembrie, în cadrul dezbaterii europene „Ending HIV in Europe - Are we moving fast enough to achieve the 2030 targets?”. Participanții au insistat asupra necesității ca testarea HIV să devină o procedură cât mai obișnuită și să nu mai fie asociată automat cu anumite categorii sociale sau comportamente.

Stigmatizarea poate deveni astfel o problemă de sănătate publică: teama de judecată sau discriminare poate determina oamenii să amâne testarea, diagnosticul și, implicit, accesul la tratament.

Eurodeputatul Kristian Vigenin a relatat chiar o experiență personală, susținând că, atunci când a solicitat un test HIV în cadrul unor analize de rutină, medicul l-ar fi sfătuit să nu îl facă, invocând eventualele consecințe ale unui rezultat pozitiv.

Testarea trebuie dusă mai aproape de oameni

Printre soluțiile discutate se numără autotestarea, testarea în comunitate, accesul mai simplu la servicii medicale și includerea mai frecventă a testului HIV în evaluările medicale uzuale.

Europa are la dispoziție astăzi și instrumente moderne de prevenție, precum PrEP, profilaxia pre-expunere pentru persoanele cu risc crescut de infectare. Tratamentul antiretroviral permite, la rândul său, controlul eficient al infecției și obținerea supresiei virale.

Problema este însă accesul inegal la aceste instrumente. În plus, specialiștii atrag atenția că prevenția nu trebuie concentrată exclusiv asupra unor grupuri considerate tradițional vulnerabile. În 2024, aproape 46% dintre diagnosticele HIV din UE/SEE cu cale de transmitere cunoscută au fost asociate transmiterii heterosexuale, în timp ce 48% au fost asociate contactelor sexuale între bărbați.

Ținta: 95-95-95

Miza europeană este atingerea obiectivului 95-95-95: 95% dintre persoanele care trăiesc cu HIV să își cunoască statutul, 95% dintre cele diagnosticate să primească tratament, iar 95% dintre cele tratate să ajungă la supresie virală.

În dezbaterea europeană se conturează însă tot mai clar și ideea unui al patrulea obiectiv, centrat pe prevenție.

Pentru România, mesajul este unul direct: depistarea cât mai devreme înseamnă acces mai rapid la tratament și reducerea riscului de complicații. Iar pentru ca oamenii să se testeze, spun specialiștii, serviciile trebuie să fie mai accesibile, iar stigma din jurul HIV trebuie redusă. Nicoleta ZANCU