* Festivalul Muzicii Românești revine la Iași, între 12 și 16 octombrie, cu cinci concerte ale Filarmonicii „Moldova”, creație contemporană, Enescu și prime audiții

Timp de cinci zile, Iașul pune aproape întreaga scenă la dispoziția muzicii românești. De la cvartet și cor până la orchestră simfonică, de la George Enescu la compozitori contemporani și lucrări cântate în premieră, ediția a XXVIII-a a Festivalului Muzicii Românești încearcă să arate că patrimoniul muzical autohton nu este doar o arhivă de partituri, ci un repertoriu care continuă să se scrie.

Un festival început acum mai bine de jumătate de secol

Festivalul Muzicii Românești ajunge, între 12 și 16 octombrie 2026, la ediția a XXVIII-a. Este organizat de Filarmonica „Moldova” Iași în parteneriat cu Universitatea Națională de Arte „George Enescu” și păstrează o formulă rară în peisajul cultural autohton: programul său este concentrat asupra creației muzicale românești. Organizatorii îl prezintă drept singurul festival din România dedicat exclusiv acestui repertoriu.

Istoria manifestării merge până în 1973, când a avut loc prima ediție a „Săptămânii muzicii românești”. Primele zece ediții s-au desfășurat până în 1988, sub mai multe denumiri, iar festivalul a revenit în 2007, la inițiativa compozitorului și profesorului Viorel Munteanu. De-a lungul timpului, programele au inclus nu doar creații consacrate, ci și numeroase prime audiții absolute și ieșene.

Ediția 2026 păstrează tocmai acest amestec dintre patrimoniu și muzica scrisă astăzi.

Cinci seri ale Filarmonicii „Moldova”

Primul concert are loc luni, 12 octombrie, de la ora 19.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”. Ansamblul Pro Musica Academica prezintă „Sonorități Fauviste”, într-o formulă neobișnuită, construită în jurul familiei clarinetului și al pianului. În program apar lucrări de Paul Pintilie, Sebastian Androne-Nakanishi, Bogdan Chiroșcă și Ciprian Ion.

Marți, 13 octombrie, Corul Academic „Gavriil Musicescu”, dirijat de Consuela Radu-Țaga, susține concertul „Ingenium”. Particularitatea serii este că programul este alcătuit integral din creații ale unor compozitoare, între care Felicia Donceanu, Miriam Marbé, Diana Nuțeanu-Vodă și Carmen Petra-Basacopol. Concertul începe la ora 19.00, tot în Aula BCU.

O seară mai târziu, pe 14 octombrie, Cvartetul Ad Libitum aduce proiectul „Identitate românească”. Fondată la Iași în 1988, formația îi reunește în această formulă pe Remus Azoiței, Șerban Mereuță, Doru Costăchescu și Filip Papa. Programul include Cvartetul nr. 2 de Bogdan Chiroșcă, în primă audiție, și Cvartetul nr. 1 în do minor de Radu Paladi.

De la Enescu la o primă audiție Dan Dediu

Joi, 15 octombrie, flautistul Ștefan Diaconu și acordeonistul Radu Rățoi, reuniți în MoldoDuo, prezintă recitalul „Fire de dor”. Programul trece prin George Enescu, Ciprian Porumbescu și Constantin Dimitrescu, dar și prin Mieczysław Weinberg și Béla Bartók, într-o seară construită în jurul dialogului dintre repertoriul românesc și spațiul muzical est-european.

Finalul este rezervat concertului vocal-simfonic „Elegia timpului”, vineri, 16 octombrie, ora 19.00, la Casa de Cultură a Studenților. Orchestra și Corul Academic „Gavriil Musicescu” vor evolua sub bagheta dirijorului Constantin Grigore, alături de soliștii Viniciu Moroianu, Cristina Grigoraș și Maria Miron Sîrbu.

În aceeași seară se vor auzi Rapsodia română nr. 1 de George Enescu, Concertul pentru pian și orchestră op. 19 de Carmen Petra-Basacopol, „Dixit Dominus” de Cristina Uruc și „Elegia Minacciosa” de Dan Dediu, prezentată în primă audiție.

Programul general este completat de evenimentele UNAGE: concerte camerale, recitaluri, întâlniri dedicate creației contemporane și proiecte precum TimbrIS, „Seara compozitorilor basarabeni”, „Rezonanțe contemporane” sau „Enescu-Silvestri. Convergențe sonore”.

Într-un oraș în care marile evenimente muzicale sunt asociate adesea repertoriului universal, Festivalul Muzicii Românești întoarce pentru cinci zile reflectorul spre propria școală de compoziție. Iar faptul că, după mai bine de jumătate de secol, pe afiș apar în continuare prime audiții este poate cea mai bună dovadă că festivalul nu comemorează doar trecutul, ci încearcă să surprindă muzica românească în timp ce aceasta se scrie. Maura ANGHEL