* blănuri de 6.000 de lei, geci de piele la 300 de lei, pastramă la preț de restaurant și produse tradiționale * comercianții veniți la Sărbătorile Sfintei Parascheva au găsit mai mulți curioși decât cumpărători

Ploaia le-a dat peste cap socotelile blănarilor și negustorilor veniți la Iași pentru Sărbătorile Sfintei Parascheva. Târgul din centrul orașului au etalat haine de mii de lei, produse ieftine de calitate discutabilă și preparate tradiționale la prețuri care rivalizează cu cele din restaurante. Oamenii se opreau, întrebau, comparau și, de multe ori, plecau fără să cumpere. Nici comercianții de mâncare nu păreau să aibă mai mult noroc.

Blănuri de 6.000 de lei și geci de piele suspect de ieftine

La Târgul de Blănuri, din zona Halei Centrale, diferențele de preț erau spectaculoase. Unele haine din blană naturală ajungeau la 5.000–6.000 de lei, în timp ce, la câțiva metri distanță, se vindeau geci prezentate drept produse din piele pentru numai 300–400 de lei. Printre articolele elegante își făceau loc și produse cu aspect îndoielnic, finisaje modeste și modele care păreau desprinse din alte vremuri.

„Cum poate costa o geacă de piele doar de două ori mai mult decât un pulover bun? Prețul nu este, singur, o dovadă a calității sau a lipsei acesteia, dar asemenea diferențe obligă cumpărătorul să privească mai atent etichetele, materialele și proveniența”, a remarcat Monica Popa, o ieșeancă dornică de shoping. Papucii se vindeau cu 50 de lei, șosetele de lână cu 30 de lei, iar căciulile și șepcile se repetau aproape identic de la o tarabă la alta. Multă marfă, puțină originalitate și destul kitsch printre produsele prezentate drept tradiționale. Peste toate a venit ploaia, care a transformat cumpărăturile într-o activitate deloc plăcută.

„Am venit cu marfă multă și am sperat să vindem bine, că doar e sărbătoare mare la Iași. Dar ploaia ne-a dat toate socotelile peste cap. Oamenii se uită, întreabă cât costă, probează și pleacă. Unii se sperie de prețuri, alții spun că mai revin. Numai că noi plătim transportul, cazarea și locul de vânzare, indiferent dacă vindem sau nu”, explică un comerciant de haine de blană.

Pastramă la 200 de lei kilogramul și mici la 8 lei bucata

Nici în zona alimentară nu era înghesuială. Prețurile afișate la tarabe explicau, măcar parțial, reținerea vizitatorilor. Pâinea pe vatră costa 30 de lei kilogramul, cașul ajungea la 60 de lei, iar pastrama obișnuită depășea 120 de lei kilogramul. Pentru pastrama de oaie servită la porție, comercianții cereau 20 de lei pentru numai 100 de grame, echivalentul a 200 de lei kilogramul. Un mic costa 8 lei, astfel încât patru mici ajungeau la 32 de lei, fără pâine și băutură. O familie cu doi copii putea cheltui cu ușurință peste 100 de lei pentru o gustare în aer liber. Și nu la restaurant, cu masă, scaune și căldură, ci în frig, printre tarabe.

„Am venit să mâncăm ceva tradițional, dar când am văzut prețurile ne-am cam răzgândit. Două sute de lei kilogramul de pastramă? Păi, cu banii ăștia mănânci la restaurant, la căldură, nu în ploaie. Și nici nu știi sigur de unde vine marfa, că aproape toți spun că e din Mărginimea Sibiului”, a remarcat un alt vizitator.

Aproape peste tot apărea aceeași trimitere la Mărginimea Sibiului. Pastramă, caș, preparate afumate și alte bunătăți erau prezentate ca venind din celebra regiune pastorală.

Mărginimea Sibiului are, fără îndoială, o tradiție gastronomică autentică, însă repetarea aproape obsesivă a acestei proveniențe ridică o problemă simplă: câtă marfă vine efectiv de acolo și câtă se vinde doar sub umbrela unei reputații construite în timp?

Pelerinii au venit la Sfânta Parascheva, dar banii au rămas în buzunare

Târgurile organizate cu prilejul Sărbătorilor Iașului reprezintă, în fiecare an, o ocazie importantă pentru comercianții din întreaga țară. Mulțimea atrasă de pelerinaj promite vânzări consistente, însă numărul mare de oameni din oraș nu garantează și încasări pe măsură.

Anul acesta, vremea nefavorabilă s-a suprapus peste prețuri greu de ignorat. Cumpărătorii au devenit selectivi, iar o simplă plimbare printre standuri nu s-a mai transformat neapărat în sacoșe pline.

Nu există deocamdată date care să arate cât au pierdut comercianții din cauza ploii, dar atmosfera din târguri era grăitoare. La un capăt, haine de blană de 7.000 de lei. La celălalt, pastramă de 200 de lei kilogramul și pâine de 30 de lei. Între ele, vizitatori care priveau, calculau și își vedeau de drum.

La Iași, tradiția continuă să atragă mulțimile. Numai că, atunci când până și o gustare populară începe să coste cât o masă la restaurant, simpla promisiune a autenticității nu mai este suficientă pentru a deschide portofelele.

Maura ANGHEL