Programa de română, ruptă de realitatea din licee: „E pentru studenţi, nu pentru adolescenţi”

* lansată în dezbatere publică, noua programă de limba română pentru clasa a IX-a este criticată chiar din zona Guvernului * consilierul premierului, Luciana Antoci, avertizează că documentul arată mai degrabă ca un plan universitar pentru studenţi la Litere decât ca un instrument real de lucru pentru adolescenţi

Noua programă de limba şi literatura română pentru clasa a IX-a, lansată recent în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei, stârneşte primele reacţii critice chiar din zona Guvernului. Luciana Antoci, consilier al premierului Ilie Bolojan pe probleme de educaţie, fost șef al ISJ și fost prefect al Iașului, avertizează că documentul pare desprins mai degrabă dintr-un plan universitar decât dintr-un liceu obişnuit.

Potrivit consilierului, conţinuturile propuse şi modul de abordare „par mai degrabă croite pe orizontul de nevoi al studenţilor din anul întâi de la Facultatea de Litere”, adică pentru tineri care au ales deja o specializare filologică, nu pentru adolescenţi care tocmai au trecut pragul liceului. „Or, la 14-15 ani, elevii au nevoie de texte, teme şi activităţi care să fie în consonanţă cu frământările şi curiozităţile lor reale, dar şi cu nivelul lor de dezvoltare cognitivă şi afectivă”, a atras atenșia Luciana Antoci.

Într-o analiză publicată pe Facebook, consiliera premierului reaminteşte care ar trebui să fie miza clasei a IX-a la limba şi literatura română: cultivarea gustului pentru lectură, descoperirea lumii prin texte bine alese, întemeierea unei culturi generale solide şi formarea dorinţei de a învăţa cu sens, nu doar pentru examene. Cu alte cuvinte, o disciplină care să-i aducă pe elevi mai aproape de carte, nu să îi îndepărteze printr-un limbaj excesiv de tehnic sau prin cerinţe greu de plasat în viaţa lor de zi cu zi.

Oficialul insistă că proiectarea unei programe noi ar trebui să ţină cont, înainte de toate, de datele de context. Generaţia vizată de această reformă este aceeaşi care intră în clasa a IX-a şi participă la testările internaţionale PISA, testări ce măsoară competenţele formate în anii de gimnaziu. Rezultatele acestor evaluări, în care România înregistrează constant procente ridicate de analfabetism funcţional, reprezintă, în opinia sa, un semnal de alarmă ce nu mai poate fi ignorat.

„Analfabetismul funcţional a atins un nivel de alertă”, atrage atenţia consiliera, care cere şcolii „o reacţie puternică şi imediată” pentru diminuarea şi, în timp, controlul fenomenului. O astfel de reacţie, spune ea, ar trebui să se vadă chiar în felul în care este gândită programa: modernă, vie, flexibilă, capabilă să lege plăcerea de a citi de acumularea de cunoştinţe relevante pentru lumea de azi.

Luciana Antoci nu vorbeşte doar din postura de consilier guvernamental. Ea a condus ani la rând Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi şi este profesoară de limba şi literatura română, cu experienţă directă la clasă. Din septembrie, a fost numită oficial consilier al premierului pe probleme de educaţie, fiind implicată în discuţiile legate de politicile publice din domeniu.

Maura ANGHEL