Sfânta Parascheva, povestea femeii care a devenit ocrotitoarea Moldovei

* a trăit doar 27 de ani, a renunțat la avere și și-a dedicat viața celor săraci * la aproape un mileniu de la moartea sa, Sfânta Parascheva continuă să adune la Iași oameni care caută vindecare, alinare și speranță

În fiecare an, pe 14 octombrie, Iașul devine locul uneia dintre cele mai importante sărbători ale ortodoxiei românești. În spatele pelerinajului dedicat Sfintei Cuvioase Parascheva se află povestea unei tinere care a ales să trăiască în sărăcie, rugăciune și milostenie. Credincioșii o numesc ocrotitoarea Moldovei și îi cer ajutorul în cele mai dificile momente ale vieții.

Cine a fost Sfânta Parascheva și de ce a renunțat la avere

Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în prima jumătate a secolului al XI-lea, în Epivata, localitate aflată pe țărmul Mării Marmara, în apropierea Constantinopolului. Provenea dintr-o familie înstărită, însă a ales un drum neobișnuit pentru o tânără din vremea sa.

Potrivit tradiției creștine, avea aproximativ zece ani când a auzit în biserică îndemnul evanghelic de a renunța la sine și de a-L urma pe Hristos. Impresionată, a început să-și dăruiască hainele și bunurile oamenilor săraci, spre nemulțumirea părinților.

După moartea acestora, și-a împărțit moștenirea și a plecat la Constantinopol, apoi în Țara Sfântă. A trăit o vreme într-o mănăstire din apropierea râului Iordan, dedicându-se postului și rugăciunii. Spre sfârșitul vieții s-a întors în ținuturile natale, unde a murit, potrivit tradiției, la numai 27 de ani.

Cum au ajuns moaștele Sfintei Parascheva la Iași

Tradiția bisericească spune că trupul tinerei a fost descoperit după moarte și așezat spre cinstire într-o biserică din Epivata. De-a lungul secolelor, moaștele au trecut prin mai multe centre ale lumii ortodoxe, printre care Târnovo, Belgrad și Constantinopol.

În anul 1641, domnitorul Vasile Lupu a primit moaștele din partea Patriarhiei Ecumenice, în semn de recunoștință pentru sprijinul financiar acordat acesteia.

La 13 iunie 1641, racla a fost așezată în Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași. Un episod rămas în memoria religioasă a orașului s-a petrecut în decembrie 1888, când un incendiu a distrus structura de lemn din jurul raclei. Potrivit relatărilor bisericești, moaștele nu au fost afectate, fapt considerat o minune.

Din 1889, acestea se află în Catedrala Mitropolitană din Iași.

Ce ajutor le oferă Sfânta Parascheva credincioșilor

În tradiția ortodoxă, Sfânta Parascheva este considerată mijlocitoare în fața lui Dumnezeu pentru oamenii care îi cer sprijinul. Credincioșii se roagă pentru vindecarea bolilor, ocrotirea copiilor, liniștea familiei, depășirea necazurilor și găsirea puterii de a merge mai departe.

Numeroase mărturii religioase vorbesc despre însănătoșiri considerate miraculoase, împăcări între membrii familiilor sau depășirea unor situații aparent fără ieșire. Aceste experiențe aparțin sferei credinței și nu reprezintă dovezi medicale ale unor vindecări supranaturale.

Pentru Biserică, ajutorul Sfintei nu înseamnă doar împlinirea unei dorințe. El poate însemna și răbdare în suferință, curaj în fața pierderii sau puterea de a-i ierta pe ceilalți.

Tocmai această apropiere de suferințele obișnuite ale oamenilor explică de ce Sfânta Parascheva este cunoscută popular drept „Sfânta Vineri” și de ce evlavia față de ea s-a transmis din generație în generație.

De ce vin pelerinii la Sfânta Parascheva pe 14 octombrie

La Iași, sărbătoarea Sfintei Parascheva depășește dimensiunea unui eveniment religios. Pelerinajul aduce împreună oameni din toate regiunile țării, cu povești și suferințe diferite, uniți prin aceeași speranță.

Unii vin să mulțumească pentru ceea ce consideră un ajutor primit. Alții se roagă pentru cineva bolnav, pentru copiii plecați de acasă sau pentru liniștea unei familii încercate de necazuri.

Dincolo de tradițiile și minunile care îi sunt atribuite, povestea Sfintei Parascheva păstrează un mesaj simplu: o viață scurtă, trăită în generozitate și grijă pentru cei vulnerabili, poate lăsa o moștenire care străbate aproape o mie de ani.

Iar pentru Iași, această moștenire a devenit parte din identitatea orașului.

Maura ANGHEL