Tabloul lui Kogălniceanu, dăruit de Hitler lui Göring, dorit la Iași

* o pictură din colecția lui Mihail Kogălniceanu, ajunsă în posesia lui Adolf Hitler și oferită cadou lui Hermann Göring, ar putea fi expusă la Iași * anunțul a fost făcut de Alexandru Chituță, managerul interimar al Complexului Muzeal Național „Moldova”, care a prezentat și problemele descoperite la Palatul Culturii: infiltrații, fisuri, întârzieri în evaluarea patrimoniului și deficiențe în activitatea științifică

Un tablou care i-a aparținut lui Mihail Kogălniceanu, a trecut prin colecția lui Adolf Hitler și a fost dăruit ulterior lui Hermann Göring ar putea ajunge la Iași, într-o expoziție dedicată fostului om politic român. Demersurile pentru împrumutul lucrării au fost anunțate de Alexandru Constantin Chituță, managerul interimar al Complexului Muzeal Național „Moldova”, în conferința de presă organizată marți, 13 octombrie. Întâlnirea a adus însă și un bilanț îngrijorător al primelor două luni de mandat: apa pătrunde prin acoperișul Palatului Culturii, în clădire au fost observate fisuri, iar unele bunuri din patrimoniul muzeal figurează în evidențe la valori de numai un leu sau 50 de bani.

De la colecția lui Kogălniceanu la Hitler și Göring

Pictura „Îmblânzitoarea de șoimi” (Die Falknerin), realizată în jurul anului 1880 de artistul austriac Hans Makart, are un traseu istoric neobișnuit. Lucrarea a făcut parte din colecția lui Mihail Kogălniceanu și a fost scoasă la licitație la Köln, în decembrie 1887. Câteva decenii mai târziu, a ajuns în posesia lui Adolf Hitler, care, în 1938, i-a oferit-o cadou lui Hermann Göring.

Povestea tabloului era cunoscută cercetătorilor înaintea actualului anunț. Istoricul de artă Claudiu Paradais a publicat studiul „Istoria unui tablou din colecția lui Mihail Kogălniceanu”, în volumul Ioan Neculce – Buletinul Muzeului de Istorie a Moldovei, 1996–1997, paginile 213–216. Cercetarea sa a documentat legătura dintre lucrare și colecția lui Kogălniceanu, subiect abordat ulterior și de istoricul de artă Gabriel Badea-Păun.

Tabloul se află în prezent în colecțiile Bayerische Staatsgemäldesammlungen din München. Documentația muzeală consemnează proveniența lucrării și episodul cadoului făcut de Hitler lui Göring. Pictura nu este expusă în prezent.

„Am început deja demersurile pentru a vedea dacă putem aduce această lucrare la Muzeul Mihail Kogălniceanu și să organizăm o expoziție dedicată colecției lui Mihail Kogălniceanu”, a declarat Alexandru Chituță, explicând că o asemenea expoziție ar putea crește prestigiul casei memoriale din Iași.

Deocamdată, nu există un acord de împrumut anunțat public și nici o dată stabilită pentru expoziție. Noutatea este inițiativa de a prezenta la Iași o lucrare al cărei traseu istoric a fost deja documentat.

Apa pătrunde prin acoperișul Palatului Culturii

Dincolo de proiectul expozițional, Alexandru Chituță a prezentat o serie de probleme descoperite după preluarea conducerii instituției. Managerul spune că a inspectat spațiile Palatului Culturii, de la subsol până în pod și în turn, și că a constatat infiltrații și fisuri care necesită verificări.

„Am fost aseară, când a plouat, în podul Palatului și am văzut că sunt zone în care ploaia pătrunde prin acoperiș”, a declarat oficialul.

Fisurile au fost observate inclusiv în zona unor ferestre. Chituță a precizat că a discutat cu arhitecți, dar consideră necesară și evaluarea unui inginer structurist.

Piese evaluate la un leu și restanțe în evidența patrimoniului

Managerul a criticat și ritmul redus al clasării și reevaluării bunurilor culturale. Complexul Muzeal administrează aproximativ 100.000 de piese, potrivit cifrelor prezentate în conferință, însă unele valori din evidențe nu ar mai reflecta situația actuală a patrimoniului.

„Nu mai poți să ai piese în muzeu care au o valoare de un leu, de 50 de bani și așa mai departe. Totuși, reevaluarea este un proces continuu”, a afirmat Chituță. El susține că, în ultimii ani, numărul bunurilor reevaluate a fost foarte redus și că există inclusiv o adresă a Curții de Conturi privind reevaluarea patrimoniului. Conducerea intenționează să accelereze întocmirea dosarelor de clasare, inclusiv prin colaborarea cu experți din alte muzee.

A fost solicitat și un audit privind acordarea sporului de doctorat, după ce managerul a identificat, potrivit propriilor declarații, probleme legate de rapoartele lunare și de stabilirea unor obiective cuantificabile pentru personalul beneficiar.

Muzeografi fără expoziții și angajați trecuți de 70 de ani

Chituță a criticat situația unor muzeografi care, deși lucrează de șase sau șapte ani în instituție, nu au curatoriat expoziții și nu au rezultate de cercetare ori publicații de specialitate.

„Un muzeograf care e angajat de șase, de șapte ani și care n-are nicio expoziție, care n-are nicio cercetare, care n-are nicio publicație nu va putea niciodată să-și depună la Ministerul Culturii dosarul pentru a fi expert”, a explicat acesta.

Conducerea intenționează să stimuleze implicarea tinerilor specialiști în proiectele expoziționale și să solicite organizarea unor concursuri pentru posturi deficitare, inclusiv contabil-șef, restaurator de metal și specialiști în marketing și fotografie.

Managerul a menționat și existența a aproximativ patru sau cinci angajați care cumulează pensia cu salariul, unii având în jur de 70 de ani. El a precizat că va urmări dacă aceștia își îndeplinesc atribuțiile profesionale, indiferent de vârstă.

Muzee reamenajate, colecții digitalizate și bani din sponsorizări

Pentru 2027, conducerea pregătește un calendar expozițional și proiecte de reamenajare a Muzeului de Istorie, urmând ca intervențiile să continue la muzeele de Știință și Tehnică și Etnografie. Chituță dorește și valorificarea holurilor mari ale Palatului Culturii, printr-un concurs de idei organizat împreună cu universități de profil.

Pe lista priorităților se află digitalizarea patrimoniului, dezvoltarea magazinelor muzeale și atragerea sponsorilor privați. Potrivit managerului, oferta comercială a fost completată cu aproximativ 100–150 de produse noi, iar pentru fiecare muzeu ar urma să fie dezvoltate colecții de suveniruri personalizate.

Sunt vizate și Muzeul Unirii, unde managerul a semnalat existența unor pereți rămași fără lucrările expuse anterior, Muzeul „Poni-Cernătescu”, a cărui curte ar putea fi amenajată pentru public, și domeniul de la Ruginoasa, unde cele aproximativ 14 hectare ar putea deveni un punct de atracție culturală și turistică.

Laura RADU