Târgurile din Iași au adus bani în portofelul Primăriei

* Sărbătorile Iașului au adus nu doar pelerini, turiști și comercianți în centrul orașului, ci și venituri din ocuparea domeniului public * pentru șase zile de târg, un stand de zece metri pătrați a presupus taxe de până la 3.240 de lei * în timp ce municipalitatea a perceput tarife pentru fiecare metru pătrat, comercianții au avut de suportat și cheltuielile necesare vânzării produselor

Târgul de Toamnă, Târgul de Blănuri și Sărbătoarea Vinului au ajuns, pe 15 octombrie, la finalul perioadei oficiale de desfășurare. Cele șase zile de comerț au transformat centrul Iașului într-o piață temporară, cu produse tradiționale, preparate alimentare, vinuri, blănuri și obiecte artizanale. Dincolo de aglomerația de pe străzi, evenimentele au avut și o miză financiară: comercianții au plătit taxe pentru spațiile ocupate, iar Primăria Iași a avut o sursă de venituri din exploatarea temporară a domeniului public.

Fiecare metru pătrat a însemnat bani pentru municipalitate

Între 10 și 15 octombrie 2026, pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, Esplanada Costache Negri și zona Halei Centrale au găzduit principalele târguri organizate cu prilejul Sărbătorilor Iașului. Comercianții au mizat pe afluxul de pelerini și turiști, în special pe cei veniți la hramul Sfintei Cuvioase Parascheva. Pentru administrația locală, ocuparea spațiilor comerciale a reprezentat o activitate taxată după suprafață și durata participării.

Tariful pentru comercializarea produselor nealimentare, inclusiv artizanat și blănuri, a fost stabilit la 45 de lei pe metru pătrat pe zi. Pentru alimentație publică, taxa a ajuns la 54 de lei pe metru pătrat pe zi, iar pentru comerțul ambulant tariful a fost de 153 de lei de persoană pe zi. Față de anul anterior, taxele au crescut cu aproximativ 5%, ca urmare a indexării aprobate pentru 2026.

Vânzări mici, profit subțire

Pentru vânzători, participarea la Sărbătorile Iașului a însemnat o investiție care trebuia recuperată într-un interval foarte scurt. Pe lângă taxele de ocupare a domeniului public, au intervenit transportul, cazarea, aprovizionarea, personalul și alte cheltuieli de funcționare.

Un comerciant din alimentația publică, instalat pe zece metri pătrați, a avut un cost calculat de 3.240 de lei doar pentru spațiu. Într-un scenariu în care transportul, cazarea și alte cheltuieli fixe ar fi adăugat 2.000 de lei, costul total ar fi ajuns la 5.240 de lei, fără marfa vândută. La o marjă de contribuție de 40%, ar fi fost necesare încasări de 13.100 de lei în șase zile, adică aproximativ 2.183 de lei zilnic, numai pentru acoperirea acestor costuri.

La Târgul de Blănuri, câteva produse scumpe vândute puteau modifica substanțial bilanțul unei zile, în timp ce producătorii de artizanat depindeau de numărul obiectelor comercializate. În cazul vinurilor și preparatelor alimentare, volumul vânzărilor a fost esențial, dar la fel de importante au fost costurile mărfii și pierderile înregistrate.

Pentru municipalitate, târgurile au însemnat o sursă de venituri din taxele de participare, însă nu automat și profit. Amenajarea spațiilor, salubrizarea, paza și celelalte servicii necesare desfășurării evenimentelor au presupus, la rândul lor, cheltuieli. Cert este că Sărbătorile Iașului au avut și o importantă dimensiune economică, la fel ca în fiecare an.

Dan DIMA