Gutuia, fructul de aur al toamnei. Parfum, tradiție și esență în fiecare ramură

 * în inima toamnei, gutuiul își face simțită prezența într-un mod aparte. Așezat între culorile calde ale frunzelor arămii și aerul ușor umed, fructul său, de un galben intens, pare să absoarbă toată lumina din jur, ca un mic soare pregătit să îndulcească zilele reci

Gutuiul (Cydonia oblonga) este unul dintre acele fructe care nu pot fi confundate. Forma sa, ce pare o combinație între măr și pară, este însă doar începutul. Parfumul său distinct, dulceag și ușor astringent, umple aerul cu o notă aparte, un amestec între flori de toamnă și miere. Însă adevărata savoare a gutuii nu se lasă descoperită ușor. Ea cere răbdare și migală, cerând să fie preparată cu grijă pentru a-și dezvălui toate nuanțele gustative.

În bucătăriile românești, gutuia și-a câștigat un loc special, mai ales în compoturi, dulcețuri și renumita peltea, o delicatesă pe care gospodinele o pregătesc cu dragoste în fiecare an. Cu toate acestea, gutuia poate fi mult mai mult decât o simplă componentă a cămării de toamnă. Savoarea sa ascunsă, ușor astringentă, dar subtil dulce, o face un ingredient fascinant în preparate sofisticate. „Era o toamnă aurie la Puiești când gutuiul din curtea bunicii începea să își aplece crengile grele de fructe. Sub soarele blând, gutuile, mari și galbene, străluceau ca niște comori ascunse, picurând parfum de miere și fân proaspăt. Fiecare fruct părea să spună o poveste, iar bunica, cu mâinile ei muncite, culegea cu grijă gutuile ca pe niște diamante, zâmbind cu dragoste”, a spus Maria Poinescu, o tânără ieșeancă pentru care copilăria este strâns legată de satul bunicilor, dar și de poveștile toamnei.

Gutuiul, cunoscut încă din antichitate ca un simbol al iubirii și fertilității, aduce mereu ceva magic. Dintr-un fruct simplu, de o frumusețe modestă, gospodinele știu să creeze adevărate miracole culinare. „Într-o dimineață răcoroasă, am privit-o cum curăța gutuile, fiecare felie răspândind în aer un parfum dulce-acrișor, inconfundabil. Apoi le punea la fiert cu zahăr, scorțișoară și un strop de vanilie. Bucătăria se umplea de aburi și de o căldură care te îmbrățișa, iar gemul începea să prindă o culoare arămie, promițând o savoare care te lăsa fără cuvinte”, a continuat Maria.

Dar gutuile nu erau doar pentru gemuri și dulcețuri. Fructele acestea fermecate aveau și puteri tămăduitoare. În vechime, oamenii credeau că gutuile aduc noroc și sănătate, iar bătrânii le foloseau cu înțelepciune în toate leacurile. Sâmburii erau zdrobiți și transformați în cataplasme pentru pielea iritată, iar fructul crud era mestecat pentru a îmblânzi durerile de stomac. Se spunea că, cine mânca gutui toamna, își păstra sănătatea și voioșia tot anul.

 Beneficiile pentru sănătate

Dincolo de savoare, gutuia ascunde în pulpă și coajă o mulțime de beneficii pentru sănătate. Bogată în vitamina C, fibre, antioxidanți și minerale, gutuia este un fruct extrem de valoros pentru organism. Consumul de gutui poate ajuta la întărirea sistemului imunitar, datorită conținutului ridicat de vitamina C, iar fibrele sale solubile ajută la reglarea digestiei, având un efect benefic asupra tractului gastrointestinal. De asemenea, antioxidanții din gutuie, cum ar fi flavonoidele, au rolul de a proteja celulele de efectele nocive ale radicalilor liberi, prevenind îmbătrânirea prematură și reducând riscul apariției unor afecțiuni cronice, precum bolile de inimă. În medicina tradițională, gutuia a fost folosită pentru a trata diverse afecțiuni, de la răceli la probleme digestive, dar și pentru efectele sale calmante și antiinflamatoare. În plus, gutuia are un conținut scăzut de calorii, ceea ce o face un fruct ideal pentru cei care doresc să își mențină greutatea sub control, fără a renunța la gustul dulce și reconfortant al toamnei.

Floarea de gutui, fragilitate și eleganță

Puțini știu că înainte de a oferi fructe, gutuiul își învelește ramurile în flori delicate, de un alb-rozaliu. Această perioadă de înflorire, scurtă, dar spectaculoasă, este un adevărat festin pentru ochi și suflet. Florile de gutui par o promisiune pentru toamnă, un preludiu al fructului ce va urma. În grădini sau livezi, gutuiul înflorit este un simbol al fragilității, dar și al rezistenței, o combinație fascinantă între forță și delicatețe. „În serile târzii de toamnă, când vântul începea să bată mai tare și frigul să se simtă tot mai adânc, bunica îmi povestea cum, în tinerețea ei, gutuile erau considerate un dar prețios. Fetele de măritat primeau gutui ca simbol al dragostei, iar fructul era legat de promisiunea unei vieți rodnice. Gutuile erau păstrate cu grijă pe dulapuri, ca să-și păstreze parfumul cât mai mult timp, iar în casele vechi, mirosul lor învăluia încăperile toată iarna, aducând un strop de căldură și lumină în zilele lungi și întunecate”, a continuat Maria. Gutuia – acel fruct modest la prima vedere – este, de fapt, o adevărată comoară a toamnei. Îți oferă sănătate, alinare și bucurie în fiecare mușcătură. „La Puiești, gutuiul din curtea bunicii era mai mult decât un simplu copac. Era un prieten tăcut care ne oferea roadele sale cu generozitate, un simbol al belșugului și al continuității tradițiilor. Și astăzi, când văd gutuiile galbene pe tarabe, îmi amintesc de toate acele momente petrecute în curtea bunicii, de savoarea simplă a toamnei și de bucuria pe care o aduce un fruct aparent obișnuit, dar cu o poveste nesfârșită”, a zâmbit tânăra.

Lemnul de gutui - o resursă valoroasă

Când vine vorba despre gutui, nu doar fructul și floarea sunt valoroase, ci și lemnul acestui copac are o importanță aparte. Deși gutuiul nu este atât de popular ca sursă de lemn comparativ cu alte specii, lemnul său este apreciat pentru anumite calități unice. Lemnul de gutui este dens, dur și extrem de rezistent, având o textură fină, ceea ce îl face ideal pentru prelucrarea detaliată în mobilier sau obiecte decorative.

În trecut, lemnul de gutui era folosit pentru confecționarea unor piese de mobilier mic, ustensile de bucătărie sau obiecte de artizanat. Datorită fibrelor sale fine, acest lemn este ușor de modelat, dar rezistent în timp, ceea ce îl face perfect pentru obiecte de mici dimensiuni, precum mânere de cuțite, linguri, dar și pentru instrumente muzicale de suflat, datorită densității sale care oferă o tonalitate aparte. Chiar și în prezent, artizanii care lucrează cu lemn apreciază gutuiul pentru aceste calități, deși disponibilitatea sa este mai redusă. Faptul că este un lemn relativ rar îl face cu atât mai prețios în realizarea unor obiecte unice, pline de personalitate.

Vedeta din bucătăria contemporană

Astăzi, gutuia își găsește locul nu doar în preparatele tradiționale, ci și în bucătăria modernă, fiind folosită într-o varietate de rețete creative. Gutuia confiată, de exemplu, este un deliciu ce poate însoți deserturi sofisticate sau chiar preparate sărate, precum brânzeturi fine. Sosurile pe bază de gutuie sunt perfecte pentru a acompania carnea de porc sau de rață, datorită echilibrului între aciditate și dulceață. „Mai presus de toate, gutuile aveau o savoare inegalabilă. Cu toții așteptam acea clipă specială, când bunica scotea din cuptor gutuile coapte, umplute cu nuci și miere. Gustul lor era o adevărată simfonie: dulce, acrișor, cu o textură moale, dar fermă, care îți inunda simțurile. Parfumul se răspândea prin toată casa, iar afară, frunzele ruginii cădeau ușor pe pământ, ca niște aripi de înger. Era un moment de pace, de bucurie simplă, care ne amintea de lucrurile cu adevărat importante: familia, tradițiile și natura”, a rememorat Maria Poinescu din clipele copilăriei. Bucătarii contemporani redescoperă gutuia și o integrează în preparate gourmet, folosindu-i aroma distinctă pentru a aduce un element surprinzător în farfurie. Astfel, fructul care odinioară era văzut doar ca materie primă pentru compoturi și dulcețuri, își revendică un loc de cinste în gastronomia internațională.

Un capitol aparte în povestea gutuii îl constituie pelteaua, o delicatesă tradițională, pregătită cu migală de generații întregi de gospodine. Această peltea, cu consistența ei gelatinoasă și gustul dulce-acrișor, este o amintire vie din casele românești. Pelteaua de gutui nu este doar un desert, ci și un simbol al tradiției, al acelei griji deosebite cu care fructele toamnei sunt transformate în conserve menite să bucure pe tot parcursul anului.

Gutuiul este mai mult decât un simplu copac, iar fructul său mai mult decât un aliment. Este o legătură între trecut și prezent, între natură și cultură, între sănătate și savoare. De la floare la lemn, de la beneficiile pentru sănătate la utilizările sale culinare și artizanale, gutuia rămâne un simbol vibrant al toamnei, o esență prețioasă ce merită descoperită și redescoperită, an de an.

Maura ANGHEL

Gutuiul nu este doar un fruct, ci și un simbol profund în cultura românească și nu numai. În literatură și poezie, gutuia a fost deseori asociată cu nostalgia, dorul de copilărie și toamnele petrecute în casa bunicilor. Parfumul său intens, greu de uitat, ne transportă instantaneu în trecut, evocând imagini cu cămări pline de compoturi și dulceață, cu zile reci de toamnă și seri liniștite.

În multe culturi, gutuia simbolizează fertilitatea, longevitatea și dragostea. În tradițiile nupțiale ale unor popoare, gutuiul era oferit ca simbol al fertilității și belșugului, iar fructele sale erau considerate aducătoare de noroc. De asemenea, floarea de gutui este deseori asociată cu puritatea și frumusețea efemeră, datorită delicateții sale și perioadei scurte de înflorire.