Ce spune Biserica despre înmormântarea celor nespovediți sau nebotezați?

Ce spune Biserica despre înmormântarea celor nespovediți sau nebotezați?

În tradiția ortodoxă, înmormântarea nu este o ,,garanție” a mântuirii, după cum nici lipsa pregătirii înainte de moarte nu este un motiv să cazi în deznădejde. Slujba de înmormântare este rugăciunea Bisericii pentru cel adormit, mărturisirea credinței în înviere și momentul în care comunitatea îl încredințează pe om iubirii și judecății lui Dumnezeu. 

Când auzi că cineva ”a murit nespovedit”, primul impuls poate fi frica. Spovedania este una dintre Sfintele Taine ale Bisericii și are rol esențial în viața creștinului: prin ea, omul își mărturisește păcatele, primește dezlegare prin preot și este chemat să-și îndrepte viața. Însă faptul că cineva nu a apucat să se spovedească înainte de moarte nu înseamnă automat că i se refuză slujba înmormântării.

Dacă persoana era botezată ortodox nu s-a lepădat de credință, nu a cerut în mod expres ruperea de Biserică și nu se află într-o situație specială reglementată diferit, familia poate cere slujba înmormântării. Biserica se roagă pentru cel adormit tocmai pentru că omul are nevoie de milă, nu pentru că a murit într-o stare perfectă. 

Se face înmormântare pentru cel nespovedit?

Da, în mod obișnuit, celui botezat ortodox care a murit nespovedit i se poate face slujba înmormântării. Faptul că nu a apucat să se spovedească sau să se împărtășească nu îl scoate automat din Biserică. Slujba nu se face pentru că familia ar putea demonstra că omul a fost fără păcat, ci pentru că Biserica cere mila lui Dumnezeu asupra lui.

Este important să nu transformi rânduiala într-o judecată personală. Nu tu știi dacă, în ultimele clipe, omul a avut o tresărire de pocăință, un gând de rugăciune, o chemare lăuntrică spre Dumnezeu. Biserica nu relativizează păcatul, dar nici nu se grăbește să pună hotare acolo unde numai Dumnezeu judecă deplin.

Ce se întâmplă cu cei nebotezați?

Situația celor nebotezați este diferită. În învățătura ortodoxă, Botezul este intrarea omului în Biserică, unirea cu Hristos și începutul vieții sacramentale. De aceea, rânduiala înmormântării celor nebotezați a fost mereu tratată cu multă atenție, atât de Biserică cât și de firmele care oferă servicii funerare in Ilfov.

Când vorbești despre ”nebotezați” trebuie să distingi între mai multe situații - una este cazul unui adult care nu a fost botezat niciodată sau a refuzat conștient credința creștină, alta este cazul unui prunc născut mort sau mort înainte de a primi Botezul și cu totul alta este cazul unui copil născut din părinți ortodocși, căruia i s-a dat nume prin rânduiala bisericească, dar care a murit înainte de botez.

În cazul pruncilor nebotezați, Biserica Ortodoxă Română are hotărâri sinodale speciale. Moartea unui copil înainte de Botez este o rană, iar Biserica încearcă să țină împreună adevărul teologic și mângâierea pastorală.

Pentru pruncii nebotezați decedați la naștere, dar născuți din părinți creștini, se rostește Trisaghionul, se binecuvântează groapa, se citește o rugăciune pentru mângâierea părinților și se rostește un cuvânt de învățătură despre importanța Botezului la timpul cuvenit. Pentru pruncii care au murit înainte de Botez, dar cărora li s-a dat nume prin rânduiala din Molitfelnic sau Aghiazmatar, hotărârea prevede oficierea pe scurt a slujbei înmormântării pruncilor, împreună cu rugăciune de mângâiere pentru părinți.

Adulții nebotezați și limita slujbei ortodoxe

Pentru adultul nebotezat, situația este mai clară din punct de vedere bisericesc: dacă omul nu a primit Botezul, el nu a fost membru sacramental al Bisericii Ortodoxe, iar slujba ortodoxă de înmormântare, în forma ei deplină, este rânduită pentru cei botezați. A face slujba deplină pentru cineva care nu a dorit sau nu a primit Botezul ar însemna să transformi înmormântarea într-un gest social, nu într-o rugăciune coerentă cu viața sacramentală.

Diferența dintre rânduială și judecată

Rânduiala Bisericii nu este același lucru cu verdictul asupra sufletului. Biserica are reguli liturgice, canoane, hotărâri sinodale și o practică transmisă ce stabilesc ce slujbe se pot face, unde, cum și în ce condiții. Dar destinul veșnic al omului nu este decis de rude, de vecini, de comentariile din sat sau de impresiile celor care ”știu ei mai bine”.

De aceea, trebuie să fii atent la cele două extreme. Prima este deznădejdea, a doua extremă este indiferența. Când cineva moare nespovedit, roagă-te. Când cineva moare nebotezat, vorbește cu preotul și respectă rânduiala. Când nu înțelegi totul, nu transforma neînțelegerea în revoltă. 

Sursa foto: https://www.magnific.com/premium-photo/funeral-sad-woman-with-flower-coffin-after-loss-loved-one-family-friend-grief-death-young-female-putting-rose-casket-church-with-sadness-depression-mourning_37750090.htm#fromView=search&page=1&position=38&uuid=e424500f-bd91-455f-976b-d8d62cfa4b38&query=funeral