Liana Nicoleta Arsenie a subliniat că sistemul judiciar se confruntă cu un deficit major de personal, atât în rândul grefierilor, cât și al judecătorilor.

„Din păcate, dinamica instanțelor nu se desfășoară uniform. Unele tribunale se confruntă cu lipsă de personal în perioade diferite, iar atribuirea de diurne prin delegare este un mecanism legal, menit să asigure funcționarea optimă a instanțelor”, a explicat aceasta.

Referitor la distribuirea judecătorilor, Liana Nicoleta Arsenie a menționat că nu poate da dispoziții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind modul în care acesta își exercită atribuțiile.

„Delegările funcționează nu doar pentru Tribunalul Ilfov, ci și pentru alte instanțe. Cererea de transfer este opțiunea judecătorului, iar delegarea este reglementată absolut legal”, a adăugat șefa CAB.

Cum se explică diurnele de până la 10.000 de lei pe lună

Diurnele mari sunt acordate judecătorilor și personalului detașat sau delegat la instituții precum CSM, Ministerul Justiției sau Inspecția Judiciară, în special celor care nu au domiciliul stabil în Capitală. Valoarea acestor diurne poate ajunge la aproximativ 10.000 de lei net pe lună.

„Păstrarea diurnei a fost solicitată de Ministerul Justiției pentru a nu perturba activitatea în instanțe”, a explicat Tanczos Barna, fost ministru al Finanțelor, referindu-se la aproximativ 300 de speciali din sistemul judiciar care beneficiază de aceste privilegii.

În interiorul sistemului judiciar, diurnele sunt adesea percepute ca adevărate recompense pentru judecătorii și angajații detașați, care altfel ar trebui să se mute la locuințele lor din Capitală. Menținerea acestora este justificată prin necesitatea de a asigura continuitatea activității și evitarea perturbărilor în instanțe.

Venitul mediu al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în anul precedent a fost de aproximativ 530.000 de lei, sumă care include și diurna de detașare primită de cei care nu locuiesc în Capitală, potrivit datelor publicate de Presshub.

Liana Nicoleta Arsenie a concluzionat că aceste măsuri nu reprezintă privilegii arbitrare, ci mecanisme legale pentru a asigura funcționarea continuă și eficientă a sistemului judiciar, în contextul crizei de personal cu care se confruntă instanțele din întreaga țară.