Evaluarea Națională 2026. Ce au primit elevii la Română

Elevii de clasa a VIII-a au început Evaluarea Națională 2026 cu proba la Limba și literatura română. Subiectele au avut două texte suport, semnate de Veronica D. Niculescu și Carmen Strungaru, iar una dintre cerințele importante a fost redactarea unui rezumat de 100-150 de cuvinte.

La nivel național, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat peste 148.000 de candidați înscriși. Raportat la cei 162.616 elevi aflați în evidențele școlare la începutul anului, rezultă că aproximativ 14.600 de copii, adică aproape 9% din generație, nu se regăsesc pe lista candidaților înscriși la examen.

Două texte suport: ficțiune și jurnal de călătorie

Primul text suport a fost din „Mesteceni de hârtie”, de Veronica D. Niculescu. Fragmentul îl are în centru pe Vladimir Pârvulescu, corector de ziar, un personaj discret, apropiat de natură, care îngrijește și eliberează animale ajunse întâmplător în redacție: o țestoasă, un uliu păsărar și un stârc cenușiu.

Textul mizează pe observație, empatie și relația omului cu lumea vie. Pentru elevi, fragmentul a verificat capacitatea de a înțelege un personaj, de a urmări firul narativ și de a extrage sensuri din detalii aparent simple.

Al doilea text a fost din „Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee”, de Carmen Strungaru. Fragmentul descrie un sat tropical, case ridicate pe stâlpi, cocotieri, arbori-de-cacao și întâlnirea directă cu o lume foarte diferită de cea europeană.

Prin alăturarea celor două texte, examenul a mers pe o zonă accesibilă, dar nu banală: grijă față de animale, natură, călătorie, adaptare la spații noi și atenție la detalii.

Rezumatul, cerința-cheie de la subiectul al II-lea

La subiectul al II-lea, candidații au avut de redactat, în 100-150 de cuvinte, rezumatul primului text. Cerința a verificat una dintre competențele esențiale la finalul gimnaziului: capacitatea de a separa informația importantă de detaliu, de a păstra ordinea întâmplărilor și de a scrie clar, fără interpretări personale.

Pentru mulți elevi, rezumatul poate părea o cerință simplă, dar este una dintre probele de disciplină a gândirii. Nu se punctează imaginația, ci fidelitatea față de text, logica exprimării și capacitatea de a formula concis.

Miza pentru elevii din Iași

Pentru Iași, proba de română are o miză aparte. Județul a avut, la simulările județene pentru generația actuală, peste 7.300 de elevi de clasa a VIII-a implicați în testare. La Evaluarea Națională 2025, Iașul a fost unul dintre județele puternice, cu 84,71% candidați cu medii peste 5 după contestații și 8 medii de 10.

Proba de română contează nu doar în media finală, ci și în ierarhia de admitere la liceu. Pentru colegiile de top din Iași, unde diferențele se fac la sutimi, fiecare punct pierdut la exprimare, rezumat sau gramatică poate schimba ordinea candidaților.

Ce urmează după proba la Română

Evaluarea Națională continuă cu proba la Matematică, programată pe 24 iunie. Elevii care au studiat în limbile minorităților naționale vor susține și proba la Limba maternă, pe 26 iunie.

Primele rezultate vor arăta nu doar nivelul de pregătire al elevilor, ci și dimensiunea reală a unei generații aflate între finalul gimnaziului și începutul liceului. Dincolo de subiectele de examen, cifra celor care nu ajung la Evaluarea Națională rămâne una dintre cele mai sensibile teme ale educației românești. Clara DIMA